Articole şi predici

Coroana creerului

Cazul tragic a lui Phineas Gage
Când soarele a răsărit în acea zi de 13 septembrie 1848 a fost marcată ziua, care a şocat lumea stiinţei medicale. Este vorba de un tânar capabil, şef de echipă, angajat de către o companie, care construia o  cale ferată în Vermont SUA. 

    Rutina lucrului său era simplă: trebuia să perforeze un orificiu profund în stâncă, apoi să-l umple parţial cu pulbere, peste care se introducea nisip. Apoi cu un fier greu trebuia să comprime bine nisipul pentru a consolida încărcătura. Şi în final, se folosea un fitil pentru a detona explozia. În acea zi tragică totul mergea aşa cum era plănuit. Orificiul s-a perforat în stâncă, praful exploziv s-a introdus, dar cineva a uitat să pună nisip deasupra. Phineas a început să bată încărcătura fără nisip. Însă dintr-o dată a sărit o scanteie şi ca rezultat  s-a produs o explozie teribilă.

    Fierul greu de aproximativ 7kg, 2,5cm în diametru şi aproape 1m lungime a fost proiectat cu putere direct spre el. Cu forţa unui proiectil a pătruns prin obrazul său stâng, trecând prin spatele ochiului stâng ca apoi să iasă prin partea superioară a craniului. Pare icredibil, dar acest accident traumatic nu l-a omorât pe Phineas. Dupa accident a mai trăit înca 13 ani si aproape si-a recuperat toate puterile fizice. Arăta la fel de inteligent ca si mai înainte, putea vorbi şi îndeplini lucrul fizic normal iar memoria sa functiona bine, totuşi accidentul l-a costat ceva foarte preţios.

    Înainte de accident, Phineas era un muncitor inteligent, responsabil şi un soţ ideal. Era cunoscut ca o persoana de o moralitate mare şi era descris de alţii ca „ un om pios şi un enoriaş foarte reverenţios” Atât de execelent era caracterul lui Phineas, încât în arhivele de lucru era considerat  „ cel mai eficient si cababil şef de echipă” angajat de catre compania de cale ferată, Rutland şi Burlington.

    Mai târziu, după accident, Phineas a experimentat o decădere morală profundă şi o schimbare vădită în caracterul său a avut loc:
-    a devenit foarte emotiv şi sensibil
-    se supăra repede
-    a pierdut interesul pentru lucrurile spirituale şi nu a mai frecventat biserica
-    a devenit chiar ireverenţios şi un mare profanator
-    a pierdut orice respect pentru bunele obiceiuri sociale şi a ajuns să fie total iresponsabil.
-    de la un lucrator responsabil, a ajuns sa figureze pe lista şomerilor. Compania sa, l-a concediat, fiindca nu mai putea sa-şi facă cu responsabilitate lucrul său.

Accidendul traumatic pe care l-a suferit Phineas Gage, l-a costat:
➢    Prsonalitatea
➢    Valorile morale
➢    Compromisul său cu familia
➢    Cu biserica şi cu prietenii săi iubiţi


    Cercetătorii, în urma analizării  cazului respectiv, au concluzionat, că el a pierdut o parte importantă din zona creierului său, numită lobul frontal, parte a creierului responsabila de raţionamentul moral şi comportamentul social. John Harlow, medicul său, a menţionat că accidentul i-a distrus „echilibrul dintre facultăţile inelectuale şi îinclinţtiile animalice.

    Creierul este divizat în mai multe secţiuni sau lobi: lobul frontal, ( stâng şi drept) parietal, temporal si occiptal. Fiacare lob exercită funcţii speciale. Lobul frontal ocupă în raport cu ansamblul creierului, 33%-40%.

    Lobul frontal este considrat coroana creierului şi casa personalităţii noastre, centrul de control al emoţiilor, care este implicat în rezolvarea problemelor, memorie, atenţie selectivă, iniţiativă, organizare, judecată, intelect, raţionament, comportament social şi chiar cel sexual.
Functiile lobului frontal sunt:
•    Spiritualitatea
•    Moralitatea
•    Voinţa

    Aceste valori, rerezintă agenţii speciali prin care este format caracterul. Deaceea, o persoana cu lobul frontal afectat, poate părea aceeas ca altădată, dar dacă cineva intra în relaţii mai apropiate, işi dă seama ca lucrurile stau altfel.

    La finele secolului xΙx, (1880), psihiatrii, au reuşit să efectueze o interventie chururgicală asupra creierului uman, numită lobotomie frontală, care reprezintă extirparea sau deconectarea lobului frontal de restul creierului. Acest gen de operaţii, iniţial, se realizau asupra prsoanelor foarte violente sau criminalilor demenţi. Practicarea lobotomiei frontale a ajuns populară  însă, prin anii 1930-1940. Astăzi se efectueaza foarte rar.

    Ce invăţăm din acest caz unic a lui Phineas Gage?  Este demonstrat deja faptul ca lobul frontal este responsabil de atitudinea morală si comportamentul social. Există oare posibilitatea ca fară sa suferim un accident traumatic cerebral, să avem lobul frontal afectat?Desigur. Şi care ar fi acei factori negativi sau pozitivi, care ar putea influenţa lobul frontal? Această arie a creierului nostru a captat astăzi o importanţă şi mai mare pentru cel puţin două motive. În primul rând, acolo se evidenţiază dezvoltarea personalităţii şi performanta mentala a individului. În al doilea rând, mulţi au simţit că normele sociale şi morale sunt într-un declin uriaş. Mulţi neurostiintifici sau întrebat dacă există şi care sunt acei factori fizici responsabili de astfel de schimbari semnificative. Pot fi factorii stilului de viaţă? Raspusul este „da”.

    Ce este stilul de viaţă?. Reprezintă modul in care ne desfăsurăm şi satisfacem nevoile fizice şi psihice prin intermediul dietei, exerciţiului fizic, odihnei, aerului, apei, soarelui, încrederii în Dumnezeu şi multe alte activităţi.
     Apocalisa 22:4, spune „ Ei vor vedea faţa Lui, şi Numele Lui va fi pe frunţile lor.” In versiunea engleza scrie „ in fruntile lor”, adică reiese mai clar, că este vorba despre lobul frontal, ca singurul loc din creier unde se va scrie Numele Lui, adică întipărirea caracterlui divin în om.  

    În capitolele următoare vom explora pe rând acei factori care ne influenţează creierul nostru, şi astfel vom primi răspuns la multe întrebari care ne frămantă:
De ce nu mai există spiritualitate?
De ce nu mai există  placere pentru studiul Bibliei?
De ce lipseşte comuniunea cu Dumnezeu  sau partasia fraţeasca?” etc. .

                                                             Veaceslav Popa. (special pentru www.sdarm.md)