Lecția 10. Cunoașterea lui Dumnezeu

Verset de memorat: „Cine este înțelept să ia seama la aceste lucruri și să fie cu luare aminte la bunătățile Domnului.” (Psalmi 107:43)

Lectură recomandată: Calea către Hristos, capitolul 10, pp. 85–91. 

„În cunoașterea de Dumnezeu își au izvorul orice cunoștință adevărată și orice dezvoltare reală.” — Educația, p. 14.

DUMINICĂ, 30 AUGUST  

1. DUMNEZEU SE DESCOPERĂ  

a. Prin ce lucruri din lumea aceasta caută Domnul să-i atragă pe oameni la Sine? Psalmi 19:1–6; Proverbe 2:1–5 

Psalmi 19:1-6: „Cerurile spun slava lui Dumnezeu, și întinderea lor vestește lucrarea mâinilor Lui. O zi istorisește alteia acest lucru, o noapte dă de știre alteia despre el. Și aceasta, fără vorbe, fără cuvinte, al căror sunet să fie auzit, dar răsunetul lor străbate tot pământul și glasul lor merge până la marginile lumii. În ceruri, El a întins un cort soarelui. Și soarele, ca un mire care iese din odaia lui de nuntă, se aruncă în drumul lui cu bucuria unui viteaz: răsare la un capăt al cerurilor și își isprăvește drumul la celălalt capăt; nimic nu se ascunde de căldura lui.“ 

Proverbe 2:1-5: „Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învățăturile mele, dacă vei lua aminte la înțelepciune și dacă-ți vei pleca inima la pricepere, dacă vei cere înțelepciune și dacă te vei ruga pentru pricepere, dacă o vei căuta ca argintul și vei umbla după ea ca după o comoară, atunci vei înțelege frica de Domnul și vei găsi cunoștința lui Dumnezeu.“ 

„Sunt multe căile prin care Dumnezeu caută să Se facă cunoscut nouă și să ne aducă în comuniune cu El. Natura vorbește fără încetare simțurilor noastre. Inima deschisă va fi impresionată de iubirea și slava lui Dumnezeu așa cum sunt descoperite prin lucrările mâinilor Sale. Urechea atentă poate auzi și înțelege comunicările lui Dumnezeu prin lucrurile din natură. Câmpiile verzi, copacii înalți, mugurii și florile, norul care trece, ploaia care cade, pârâul murmurător, slava cerurilor, toate vorbesc inimilor noastre și ne invită să-L cunoaștem pe Acela care le-a făcut pe toate.” — Calea către Hristos, p. 85 (cap. 9). 

b. Ce a folosit Isus pentru a întipări adevărul în mintea ascultătorilor Săi? Matei 13:3, 34 

Matei 13:3, 34: „El le-a vorbit despre multe lucruri în pilde și le-a zis: „Iată, semănătorul a ieșit să semene... Isus a spus noroadelor toate aceste lucruri în pilde și nu le vorbea deloc fără pildă.“ 

„Mântuitorul nostru a legat lecțiile Sale prețioase de lucrurile din natură. Copacii, păsările, florile din văi, dealurile, lacurile și cerul frumos, precum și întâmplările și împrejurările vieții de fiecare zi, erau toate legate de cuvintele adevărului, astfel încât lecțiile Sale să poată fi adesea reamintite, chiar și în mijlocul grijilor aglomerate ale vieții de trudă a omului. 

Dumnezeu dorește ca fiii Săi să aprecieze lucrările Sale și să se bucure de frumusețea simplă și liniștită cu care a împodobit El căminul nostru pământesc.” — Ibid. 

LUNI, 31 AUGUST 

2. LUCRĂRILE CREATE DE DUMNEZEU  

a. Ce lecție poate fi învățată din natură — de exemplu de la flori, păsări și stele? Romani 1:20; Faptele Apostolilor 14:17 

Romani 1:20: „În adevăr, însușirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veșnică și dumnezeirea Lui se văd lămurit de la facerea lumii, când te uiți cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Așa că nu se pot dezvinovăți.“ 

Faptele Apostolilor 14:17: „Măcar că, drept vorbind, nu S-a lăsat fără mărturie, întrucât v-a făcut bine, v-a trimis ploi din cer și timpuri roditoare, v-a dat hrană din belșug și v-a umplut inimile de bucurie.” “ 

„În studiul științelor… trebuie să dobândim o cunoaștere a Creatorului. Toată știința adevărată nu este decât o interpretare a celor scrise de Dumnezeu în lumea materială. Cercetările științei aduc mereu dovezi noi despre înțelepciunea și puterea lui Dumnezeu. Înțelese corect, atât cartea naturii, cât și Cuvântul scris ne determină să-L cunoaștem pe Dumnezeu, învățându-ne ceva despre legile înțelepte și binefăcătoare prin care lucrează El.” — Patriarhi și profeți, p. 599 (cap. 58). 

„Dacă am vrea să ascultăm, lucrările create de Dumnezeu ne-ar învăța lecții prețioase despre ascultare și încredere. De la stelele care, în cursul lor fără urme prin spațiu, urmează din veac în veac calea stabilită pentru ele, până la cel mai mic atom, lucrurile din natură ascultă de voința Creatorului. Și Dumnezeu Se îngrijește de toate și susține tot ceea ce a creat.” — Calea către Hristos, pp. 85, 86 (cap. 9). 

b. Când contemplăm frumusețea și pacea naturii neatinse, ce ar trebui să ne amintim despre noul pământ promis? 1 Corinteni 2:9; Apocalipsa 21:1 

1 Corinteni 2:9: „Dar, după cum este scris: „Lucruri pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au suit, așa sunt lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc”.“ 

Apocalipsa 21:1: „Apoi am văzut un cer nou și un pământ nou; pentru că cerul dintâi și pământul dintâi pieriseră, și marea nu mai era.“ 

„Lăsați imaginația să vă prezinte căminul celor mântuiți și amintiți-vă că va fi mai glorios decât poate descrie cea mai strălucită imaginație a voastră. În darurile variate ale lui Dumnezeu din natură vedem doar cea mai slabă licărire a slavei Sale.” — Calea către Hristos, pp. 86, 87 (cap. 9). 

„Bisericii lui Dumnezeu i-au fost date descoperiri ale scopului veșnic al lui Iehova. Poporului Său i s-a permis să privească dincolo de încercările prezentului spre triumfurile viitorului, când, după încheierea luptei, cei răscumpărați vor intra în posesia țării promise. Aceste viziuni ale slavei viitoare, scene zugrăvite de mâna lui Dumnezeu, ar trebui să fie scumpe pentru biserica Sa de astăzi.” — Profeți și regi, p. 722 (cap. 60). 

„În Biblie, moștenirea celor mântuiți este numită «o patrie». (Evrei 11:14–16). Acolo Păstorul ceresc Își conduce turma la izvoare de ape vii. Pomul vieții își dă rodul în fiecare lună, iar frunzele pomului sunt pentru vindecarea neamurilor. Acolo sunt râuri care curg fără încetare, limpezi asemenea cristalului, iar lângă ele copacii care se leagănă își aruncă umbrele peste cărările pregătite pentru cei răscumpărați ai Domnului. Acolo câmpiile întinse se ridică în dealuri frumoase, iar munții lui Dumnezeu își înalță vârfurile mărețe. Pe acele câmpii pașnice, lângă acele râuri vii, poporul lui Dumnezeu, atât de mult timp pelerini și pribegi, va găsi un cămin.” — Tragedia veacurilor, p. 675 (cap. 42). 

MARȚI, 1 SEPTEMBRIE 

3. MĂRTURIA PROVIDENȚEI  

a. Ce lecții prețioase putem învăța de la profeți pentru a ne încuraja în vremuri de descurajare și ispită? Iacov 5:17; Romani 8:28; 1 Ioan 5:14 

Iacov 5:17: „Ilie era un om supus acelorași slăbiciuni ca și noi și s-a rugat cu stăruință să nu plouă și n-a plouat deloc în țară trei ani și șase luni.“ 

Romani 8:28: „De altă parte, știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, și anume spre binele celor ce sunt chemați după planul Său.“ 

1 Ioan 5:14: „Îndrăzneala pe care o avem la El este că, dacă cerem ceva după voia Lui, ne ascultă.“ 

„În împrejurările și mediul nostru, în schimbările zilnice care au loc în jurul nostru, putem găsi lecții prețioase dacă inimile noastre sunt deschise pentru a le discerne. … [Patriarhii și profeții] au fost oameni «supuşi aceloraşi slăbiciuni ca şi noi». (Iacov 5:17). Vedem cum s-au luptat cu descurajări asemănătoare cu ale noastre, cum au căzut în ispită așa cum am căzut și noi, și totuși și-au revenit și au biruit prin harul lui Dumnezeu; iar privind la aceasta, suntem încurajați în lupta noastră pentru neprihănire.” — Calea către Hristos, pp. 87, 88 (cap. 9). 

b. Dacă Dumnezeu poartă de grijă lucrurilor din natură, cu cât mai mult copiilor Săi? Psalmi 107:43; 145:15, 16 

Psalmi 107:43: „Cine este înțelept, să ia seama la aceste lucruri și să fie cu luare aminte la bunătățile Domnului.“ 

Psalmi 145:15-16: „Ochii tuturor nădăjduiesc în Tine, și Tu le dai hrana la vreme. Îți deschizi mâna și saturi după dorință tot ce are viață.“ 

„Atât natura, cât și revelația mărturisesc despre iubirea lui Dumnezeu. Tatăl nostru ceresc este izvorul vieții, al înțelepciunii și al bucuriei. Priviți lucrurile minunate și frumoase din natură. Gândiți-vă la adaptarea lor minunată la nevoile și fericirea nu numai a omului, ci a tuturor creaturilor vii. Lumina soarelui și ploaia, care înveselesc și înviorează pământul, dealurile, mările și câmpiile, toate ne vorbesc despre iubirea Creatorului.” — Calea către Hristos, p. 9 (cap. 1). 

c. Asupra a ce ar trebui să ne conducă promisiunea purtării de grijă a lui Dumnezeu să ne concentrăm? Matei 6:30–34 

Matei 6:30-34: „Așa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puțin credincioșilor? Nu vă îngrijorați dar, zicând: ‘Ce vom mânca?’ sau: ‘Ce vom bea?’ sau: ‘Cu ce ne vom îmbrăca?’ Fiindcă toate aceste lucruri neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc știe că aveți trebuință de ele. Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. Nu vă îngrijorați dar de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăși. Ajunge zilei necazul ei.“ 

„Când luăm în mâinile noastre conducerea lucrurilor cu care avem de-a face și ne bazăm pe propria noastră înțelepciune pentru succes, luăm asupra noastră o povară pe care Dumnezeu nu ne-a dat-o și încercăm să o purtăm fără ajutorul Lui. Ne asumăm responsabilitatea care aparține lui Dumnezeu și astfel ne punem, în realitate, în locul Lui. Putem avea într-adevăr neliniște și să anticipăm pericolul și pierderea, căci acestea vor veni cu siguranță asupra noastră. Dar atunci când credem cu adevărat că Dumnezeu ne iubește și dorește să ne facă bine, vom înceta să ne îngrijorăm pentru viitor. Ne vom încrede în Dumnezeu așa cum se încrede un copil într-un părinte iubitor. Atunci necazurile și frământările noastre vor dispărea, căci voința noastră este absorbită în voința lui Dumnezeu.” — Cugetări de pe Muntele Fericirilor, pp. 100, 101 (cap. 4, „Nu vă îngrijorați”). 

MIERCURI, 2 SEPTEMBRIE 

4. DESCOPERIREA LUI DUMNEZEU 2 SEPTEMBRIE 

a. Unde a așezat Hristos cele mai clare descoperiri ale planului lui Dumnezeu pentru mântuirea oamenilor? Ioan 5:39; Isaia 34:16

Ioan 5:39: „Cercetați Scripturile, pentru că socotiți că în ele aveți viața veșnică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine.“ 

Isaia 34:16: „Căutați în cartea Domnului și citiți! Niciuna din toate acestea nu va lipsi, nici una, nici alta nu vor da greș, căci gura Domnului a poruncit lucrul acesta: Duhul Lui va strânge acele sălbăticiuni.“ 

„Dumnezeu ne vorbește prin Cuvântul Său. Aici avem, în linii mai clare, descoperirea caracterului Său, a modului în care lucrează cu oamenii și a marii lucrări de răscumpărare.” — Calea către Hristos, p. 87 (cap. 10). 

b. Ce ar trebui să facă zilnic toți cei care doresc să crească în puterea și tăria lui Dumnezeu? Ioan 6:53, 63; Coloseni 3:1, 2 

Ioan 6:53, 63: „Isus le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că, dacă nu mâncați trupul Fiului omului și dacă nu beți sângele Lui, n-aveți viața în voi înșivă... Duhul este acela care dă viață, carnea nu folosește la nimic; cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh și viață.“ 

Coloseni 3:1-2: „Dacă, deci, ați înviat împreună cu Hristos, să umblați după lucrurile de sus, unde Hristos șade la dreapta lui Dumnezeu. Gândiți-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ.“ 

„Tema răscumpărării este una în care îngerii doresc să privească; ea va fi știința și cântarea celor răscumpărați în decursul veacurilor nesfârșite ale veșniciei. Nu este ea vrednică de o gândire și de un studiu atent chiar acum? Mila infinită și iubirea lui Isus, sacrificiul făcut în favoarea noastră, cer cea mai serioasă și solemnă reflecție. Ar trebui să stăruim asupra caracterului scumpului nostru Răscumpărător și Mijlocitor. Ar trebui să medităm asupra misiunii Celui care a venit să-Și mântuiască poporul de păcatele sale.” — Calea către Hristos, pp. 88, 89 (cap. 10). 

c. Cum trebuie să primim Cuvântul lui Dumnezeu în inimile noastre? Matei 4:4; 2 Timotei 2:15 

Matei 4:4: „Drept răspuns, Isus i-a zis: „Este scris: ‘Omul nu trăiește numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu”.“ 

2 Timotei 2:15: „Caută să te înfățișezi înaintea lui Dumnezeu ca un om încercat, ca un lucrător care n-are de ce să-i fie rușine și care împarte drept Cuvântul adevărului.“

„Nimeni care are un spirit capabil să aprecieze învățătura lui nu poate citi un singur pasaj din Biblie fără să primească din el un gând folositor. Dar cea mai valoroasă învățătură a Bibliei nu poate fi obținută printr-un studiu ocazional sau fragmentar. Marele ei sistem de adevăr nu este prezentat astfel încât să poată fi descoperit de cititorul grăbit sau neglijent. Multe dintre comorile ei se află mult sub suprafață și pot fi obținute numai prin cercetare stăruitoare și efort continuu. Adevărurile care alcătuiesc marele întreg trebuie căutate și adunate «puțin aici, puțin acolo». (Isaia 28:10). 

Când sunt astfel căutate și adunate, se va vedea că ele se potrivesc perfect unele cu altele. Fiecare Evanghelie este o completare a celorlalte, fiecare profeție este o explicație a alteia, fiecare adevăr este o dezvoltare a unui alt adevăr. Tipurile economiei iudaice sunt făcute clare prin Evanghelie. Fiecare principiu din Cuvântul lui Dumnezeu își are locul său, fiecare fapt își are importanța sa. Iar structura completă, atât în plan cât și în realizare, dă mărturie despre Autorul ei. O asemenea structură nu putea fi concepută sau realizată de nicio minte decât de cea a Celui Infinit.” — Educația, pp. 123, 124 (Educația spirituală și cultivarea minții). 

JOI, 3 SEPTEMBRIE 

5. STUDIUL BIBLIEI  

a. Ce i-a adus mângâiere și ajutor lui Ieremia în vremurile sale tulburi? Ieremia 15:16 

Ieremia 15:16: „Când am primit cuvintele Tale, le-am înghițit; cuvintele Tale au fost bucuria și veselia inimii mele, căci după Numele Tău sunt numit, Doamne, Dumnezeul oștirilor!“ 

„Nu există nimic mai potrivit pentru întărirea intelectului decât studiul Scripturilor. Nicio altă carte nu este atât de puternică pentru a înălța gândurile și pentru a da vigoare facultăților ca adevărurile largi și înălțătoare ale Bibliei. Dacă Cuvântul lui Dumnezeu ar fi studiat așa cum ar trebui, oamenii ar avea o lărgime a minții, o noblețe a caracterului și o statornicie a scopului, rar întâlnite în aceste vremuri.” — Calea către Hristos, p. 90 (cap. 10). 

„Cel care acordă Scripturilor o atenție minuțioasă și însoțită de rugăciune va dobândi o înțelegere clară și o judecată sănătoasă, ca și cum, întorcându-se la Dumnezeu, ar fi ajuns la un nivel mai înalt de inteligență.” — Minte, caracter și personalitate, vol. 1, p. 95 (secț. 3, cap. 11).

b. Cum ar trebui studiate Scripturile și ce trebuie să preceadă un astfel de studiu biblic? Psalmi 119:9, 11, 16 

Psalmi 119:9, 11, 16: „Cum își va ține tânărul curată cărarea? Îndreptându-se după Cuvântul Tău... Strâng Cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!... Mă desfătez în orânduirile Tale și nu uit Cuvântul Tău.“ 

„Adevărul lui Dumnezeu, asemenea aurului, nu se găsește întotdeauna chiar la suprafață; el poate fi obținut numai prin gândire și studiu stăruitor.” — Slujitorii Evangheliei, p. 76 (secțiunea 3, Pregătirea necesară, subcap. Facilități pentru instruire). 

„Așa cum minerul descoperă filoane de metal prețios ascunse sub suprafața pământului, tot astfel cel care cercetează cu perseverență Cuvântul lui Dumnezeu ca pe o comoară ascunsă va găsi adevăruri de cea mai mare valoare, care sunt ascunse privirii căutătorului nepăsător. Cuvintele inspirației, cumpănite în inimă, vor fi ca niște izvoare care curg din izvorul vieții. 

Biblia nu ar trebui niciodată studiată fără rugăciune. Înainte de a-i deschide paginile, ar trebui să cerem luminarea Duhului Sfânt, iar aceasta ne va fi dată… Îngerii din lumea luminii vor fi cu aceia care, în smerenie de inimă, caută călăuzirea divină.” — Calea către Hristos, p. 91 (cap. 10). 

VINERI, 4 SEPTEMBRIE 

ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ  

1. Ce metodă de învățare a folosit Mântuitorul nostru pentru a ajunge la oameni? 

2. Ce mijloc a pregătit Dumnezeu pentru a Se descoperi tuturor — inclusiv celor care nu au acces la Cuvântul Său? 

3. Ce putem învăța prin providența lui Dumnezeu? 

4. Descrieți atitudinea pe care trebuie să o avem față de Biblie ca revelație a lui Dumnezeu. 

5. Ce experiență a lui Ieremia în legătură cu Scripturile ar trebui să se repete și în viața noastră?