Lecţia 2. Originea răului

„Domnul a spus celor şaptezeci: ‘Am văzut pe Satana căzând ca un fulger din cer’. ” (Luca 10:18).

„Păcatul îşi are originea în cel care, imediat după Hristos, fusese onorat de Dumnezeu şi care a fost cel mai puternic şi slăvit între locuitorii cerului.” – Marea luptă, pag. 493 engl.

Recomandare pentru studiu: Patriarhi şi profeţi, pag. 33-43 engl., cap. De ce a fost îngăduit păcatul. Istoria mântuirii, pag. 13-19 engl., cap. Căderea lui Lucifer.

Duminică 2 ianuarie

1. Originea păcatului

a. Cine a fost autorul păcatului? Ioan 8:44; 1 Ioan 3:8.

Voi aveţi de tată pe diavolul; şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş; şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii. (Ioan 8:44).

Cine păcătuieşte, este de la diavolul, căci diavolul păcătuieşte de la început. Fiul lui Dumnezeu S-a arătat ca să nimicească lucrările diavolului. (1 Ioan 3:8).

„Păcatul îşi are originea în cel care, imediat după Hristos, fusese onorat de Dumnezeu şi care a fost cel mai puternic şi slăvit între locuitorii cerului. Lucifer ‚fiul dimineţii’ era primul dintre heruvimii acoperitori, sfânt şi nepătat. El stătea în prezenţa marelui Creator, şi raze nesfârşite de slavă care învăluiau pe Dumnezeu străluceau asupra lui.” – Patriarhi şi profeţi, pag. 35 engl.

b. Cum descrie Biblia caracterul iniţial al lui Lucifer şi gându- rile păcătoase care au apărut în mintea lui? Ezechiel 28:15,17.

Ai fost fără prihană în căile tale, din ziua, când ai fost făcut, până în ziua când s-a găsit nelegiuirea în tine.

Ţi s-a îngîmfat inima din pricina frumuseţii tale, ţi-ai stricat înţelepciunea cu strălucirea ta. De aceea, te arunc la pământ, te dau privelişte împăraţilor. (Ezechiel 28:15,17).

c. În ce sens s-a înălţat Lucifer pe sine? Isaia 14:13,14. Folosind simbolul prinţului Tirului, cum descrie Ezechiel înălţarea de sine a lui Lucifer? Ezechiel 28:2.

Tu ziceai în inima ta: „Mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu; voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miazănoaptei; mă voi sui pe vârful norilor, voi fi ca Cel Prea Înalt.” (Isaia 14:13,14).

„Fiul omului, spune voievodului Tirului: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: „Pentru că ţi s-a îngîmfat inima şi ai zis: „Eu Sunt Dumnezeu, şi şed pe scaunul de domnie al lui Dumnezeu în mijlocul mărilor” cu toate că nu eşti decât om şi nu eşti Dumnezeu, cu toate că îţi dai ifose ca şi când ai fi Dumnezeu. (Ezechiel 28:2).

„Lucifer a permis ca invidia lui faţă de Hristos să domine, şi aceasta a devenit mai puternică. Scopul acestui prinţ al îngerilor a ajuns să fie acela de a disputa supremaţia Fiului lui Dumnezeu, şi astfel să pună la îndoială înţelepciunea şi dragostea Creatorului.” – Idem., pag. 36 engl.

Luni 3 ianuarie

2. Război în cer

a. Cine a fost de partea lui Lucifer împotriva suveranităţii lui Dumnezeu? Iuda 6; 2 Petru 2:4.

El a păstrat pentru judecata zilei celei mari, puşi în lanţuri veşnice, în întuneric, pe îngerii care nu şi-au păstrat vrednicia, ci şi-au părăsit locuinţa. (Iuda 6; 2).

Căci dacă n-a cruţat Dumnezeu pe îngerii care au păcătuit, ci i-a aruncat în Adânc, unde stau înconjuraţi de întuneric, legaţi cu lanţuri şi păstraţi pentru judecată. (2 Petru 2:4).

„Părăsindu-şi locul din prezenţa imediată a Tatălui, Lucifer a plecat să împrăştie spiritul de nemulţumire între îngeri. El a lucrat în taină deplină, şi un timp şi-a ascuns adevăratul scop sub aparenţa reverenţei faţă de Dumnezeu. El a început să strecoare îndoieli cu privire la legile care guvernau fiinţele cereşti, sugerând că deşi este nevoie de legi pentru locuitorii lumilor, îngerii, fiind mai înălţaţi, nu aveau nevoie de astfel de constrângeri, întrucât propria lor înţelepciune le-ar fi suficientă ca să-i îndrume. Ei nu erau fiinţe care ar putea aduce dezonoare lui Dumnezeu; toate gândurile lor erau sfinte; era la fel de puţin probabil ca ei să greşească la fel cum era şi pentru Dumnezeu Însuşi.” – Patriarhi şi profeţi, pag. 37 engl.

b. Descrieţi rezultatul răscoalei lui Lucifer şi avertismentul pe care să-l extragem de aici. Apocalipsa 12:7-9.

Şi în cer s-a făcut un război. Mihail şi îngerii lui s-au luptat cu balaurul. Şi balaurul cu îngerii lui s-au luptat şi ei, dar n-au putut birui; şi locul lor nu li s-a mai găsit în cer. Şi balaurul cel mare, şarpele cel vechi, numit Diavolul şi Satana, acela care înşeală întreaga lume, a fost aruncat pe pământ; şi împreună cu el au fost aruncaţi şi îngerii lui. (Apocalipsa 12:7-9).

„Toată oştirea cerească a fost convocată să vină înaintea Tatălui, pentru ca fiecare caz să fie hotărât. Cu neruşinare, Satan şi-a făcut de cunoscut nemulţumirea că Hristos era preferat înaintea lui. El s-a ridicat cu mândrie şi a cerut ca el să fie egal cu Dumnezeu şi să fie admis la sfat cu Tatăl şi să înţeleagă planurile Sale. Dumnezeu l-a informat pe Satan că El descoperă planurile Sale tainice numai Fiului Său şi a cerut întregii familii din cer, chiar şi lui Satan, să-I aducă supunere absolută şi incontestabilă; şi că el (Satan) se dovedise nevrednic de un loc în cer. Atunci, Satan a arătat jubilând spre simpatizanţii lui care cuprindeau aproape o jumătate din toţi în­gerii, şi a exclamat: ‚Aceştia sunt de partea mea! Îi vei da afară şi pe aceştia şi vei produce un gol atât de mare în cer?’ apoi a declarat că era gata să se împotrivească autorităţii lui Dumnezeu şi să îşi apere locul său din cer prin forţa tăriei, putere contra putere.” – Istoria mântuirii, pag. 18 engl.

„Răscoala şi apostazia se află chiar în aerul pe care îl respirăm. Vom fi afectaţi de ele dacă prin credinţă nu ne prindem sufletele deznădăjduite de Hristos.” – Selected Messages, vol. 2, pag. 394.

Marţi 4 ianuarie

3. Legea lui Dumnezeu atacată

a. În acel război al argumentelor, care a fost pretenţia falsă a lui Lucifer cu privire la Dumnezeu şi legea Sa? Ioan 8:44 (u.p.)

El de la început a fost ucigaş; şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii. (Ioan 8:44 (u.p.)).

„Lucifer căutase să falsifice cuvântul lui Dumnezeu şi interpretase în mod greşit planul Său de guvernare, pretinzând că Dumnezeu nu a fost drept atunci când a impus legi asupra îngerilor; şi prin faptul că a cerut supunere şi ascultare de la creaturile Sale, El a căutat doar înălţarea Sa.” – Patriarhi şi profeţi, pag. 42 engl.

„Înainte să fie dat afară din cer, Satan Îl cunoscuse pe Dumnezeu. El cunoştea caracterul Său; dar de atunci, efortul lui a fost să interpreteze greşit acel caracter. La sugestia lui acea religie a fost făcută o serie de penitenţe şi umiliri, sau ceremonii fastuoase. Sunt multe forme de religie instituite de vrăjmaşul lui Dumnezeu, care sunt la fel de lipsite de Hristos ca jertfa lui Cain.” – The Signs of the Times, 3 martie 1898.

b. Ce alte păcate au fost vădite în răscoala de la început al lui Lucifer? Isaia 14:13. Pe lângă înălţare de sine şi invidie, ce alt păcat a comis Lucifer în prima fază a răscoalei sale? Ioan 8:44 (p.p.)

Tu ziceai în inima ta: „Mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu; voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miazănoaptei. (Isaia 14:13).

Voi aveţi de tată pe diavolul; şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş; şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. (Ioan 8:44 (p.p.)).

„[Lucifer] şi-a prezentat cu multă dibăcie poziţia în această chestiune, folosind denaturarea şi minciuna pentru a-şi atinge scopurile. Puterea lui de a înşela era foarte mare. Ascunzându-se sub mantia minciunii, el câştigase un avantaj. Toate faptele lui erau aşa de mult ascunse în mister, încât era greu să arăţi îngerilor adevărata natură a lucrării lui.” – Patriarhi şi profeţi, pag. 41 engl.

c. Explicaţi de ce nu trebuie să fim înşelaţi de acuzaţiile lui Satan împotriva legii şi caracterului lui Dumnezeu. Psalmii 119:7-12,18.

Te voi lăuda cu inimă neprihănită, când voi învăţa legile dreptăţii Tale. Vreau să păzesc orânduirile Tale: nu mă părăsi de tot! Cum îşi va ţine tânărul curată cărarea? Îndreptându-se după Cuvântul Tău. Te caut din toată inima mea; nu mă lăsa să mă abat de la poruncile Tale. Strâng Cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta! Binecuvântat să fii Tu, Doamne! Învaţă-mă orânduirile Tale! (Psalmii 119:7-12).

Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale! (Psalmii 119:18).

„Legea lui Dumnezeu este singurul standard autentic al desăvârşirii morale. Acea lege a fost exemplificată în mod practic în viaţa lui Hristos. El a spus despre Sine: ‚Am păzit poruncile Tatălui Meu’ (Ioan 15:10). Nimic mai puţin decât această ascultare nu va împlini cerinţele cuvântului lui Dumnezeu. ‚Cine zice că rămâne în El trebuie să trăiască şi el cum a trăit Isus’ (Ioan 2:6). Nu putem să spunem că nu putem face aceasta întrucât avem asigurarea: ‚Harul Meu îţi este de ajuns’ (2 Corinteni 12:9).” – The Sanctified Life, pag. 80,81.

Miercuri 5 ianuarie

4. Alungat din cer

a. Atunci când Satan şi îngerii lui au fost alungaţi din cer, unde au fost exilaţi? Isaia 14:12; Apocalipsa 12:9. De ce a fost exilat Satan şi nu nimicit?

Cum ai căzut din cer, Luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborît la pământ, tu, biruitorul neamurilor! (Isaia 14:12).

Şi balaurul cel mare, şarpele cel vechi, numit Diavolul şi Satana, acela care înşeală întreaga lume, a fost aruncat pe pământ; şi împreună cu el au fost aruncaţi şi îngerii lui. (Apocalipsa 12:9).

„Chiar şi atunci când s-a hotărât că el nu putea să mai rămână în cer, Înţelepciunea Nemărginită nu l-a nimicit pe Satan. Întrucât Dumnezeu poate accepta doar slujire din dragoste, supunerea creaturilor Sale trebuie să se bazeze pe faptul că sunt convinse de dreptatea şi bunătatea Sa. Locuitorii cerului şi ai altor lumi, nefiind pregătiţi să înţeleagă natura sau urmările păcatului, nu puteau vedea atunci dreptatea şi mila lui Dumnezeu în nimicirea lui Satan. Dacă i s-ar fi curmat existenţa imediat, ei i-ar fi slujit lui Dumnezeu din teamă şi nu din dragoste. Influenţa înşelătorului nu ar fi fost nimicită pe deplin, şi nici spiritul rebeliunii nu ar fi fost eradicat în întregime. Trebuia să i se permită răului să ajungă la maturitate. Pentru binele întregului univers de-a lungul veacurilor nesfârşite, Satan trebuia să dezvolte şi mai mult principiile sale, pentru ca acuzaţiile lui împotriva guvernării divine să poată fi văzute în adevărata lor lumină de toate fiinţele create, pentru ca dreptatea şi mila lui Dumnezeu şi caracterul de neschimbat al legii Sale să poată fi dovedit dincolo de orice îndoială.

Răscoala lui Satan trebuia să fie o lecţie pentru univers de-a lungul tuturor veacurilor viitoare, o mărturie continuă despre natura şi rezultatele grozave ale păcatului. Punerea în practică a conducerii lui, efectele acesteia atât asupra oamenilor cât şi a îngerilor, aveau să arate care sunt urmările îndepărtării autorităţii divine. Aceasta avea să ateste faptul că de existenţa guvernării lui Dumnezeu şi a legii Sale este legată bunăstarea tuturor fiinţelor create de El.” – Marea luptă, pag. 498, 499 engl.

b. Ce pretenţie şi ce titlu a susţinut în mod fals Satan încă de când a fost aruncat pe pământ? Luca 4:6; Ioan 14:30.

…şi I-a zis: „Ţie Îţi voi da toată stăpânirea şi slava acestor împărăţii; căci mie îmi este dată, şi o dau oricui voiesc. (Luca 4:6).

Nu voi mai vorbi mult cu voi; căci vine stăpânitorul lumii acesteia. El n-are nimic în Mine. (Ioan 14:30).

„Atunci când Satan a spus lui Hristos ‚Împărăţia şi slava lumii mi-au fost date mie şi o dau oricui voiesc’, el a spus ceva ce era doar parţial adevărat, şi a rostit asta cu scopul de înşela. Stăpânirea lui Satan a fost smulsă de la Adam, însă Adam era locţiitorul Creatorului. Domnia lui nu era independentă. Pământul este al lui Dumnezeu, şi El a încredinţat toate lucrurile Fiului Său. Adam avea să domnească în supunere faţă de Hristos. Când Adam şi-a trădat suveranitatea în mâinile lui Satan, Hristos a rămas încă regele de drept.” – Hristos lumina lumii, pag. 129 engl.

Joi 6 ianuarie

5. Influenţa lui Satan în această lume

a. Ce nume foloseşte Biblia pentru a descrie atmosfera spiri- tuală şi socială din domeniul lui Satan? Matei 16:18; 23:15; 2 Petru 2:4 (p.p.).

 Şi Eu îţi spun: tu eşti Petru (Greceşte: Petros.), şi pe această piatră (Greceşte: petra.) voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui. (Matei 16:18; 23).

Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi înconjuraţi marea şi pământul, ca să faceţi un tovarăş de credinţă; şi, după ce a ajuns tovarăş de credinţă, faceţi din el un fiu al gheenei, de două ori mai rău decât Sunteţi voi înşivă. (Matei 23:15).

Căci dacă n-a cruţat Dumnezeu pe îngerii care au păcătuit, ci i-a aruncat în Adânc, unde stau înconjuraţi de întuneric. (2 Petru 2:4 (p.p.)).

b. Care este ocupaţia principală a lui Satan şi a îngerilor săi de când au fost aruncaţi pe pământ? Apocalipsa 12:9. Daţi un exemplu care să arate cum operează puterile iadului. Luca 11:24-26.

Şi balaurul cel mare, şarpele cel vechi, numit Diavolul şi Satana, acela care înşeală întreaga lume, a fost aruncat pe pământ; şi împreună cu el au fost aruncaţi şi îngerii lui. (Apocalipsa 12:9).

Duhul necurat, când iese afară dintr-un om, umblă prin locuri fără apă, şi caută odihnă. Fiindcă n-o găseşte, zice: „Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit.” Şi când vine, o găseşte măturată şi împodobită. Atunci se duce de mai ia cu el alte şapte duhuri, mai rele decât el; intră împreună în casă, se aşează în ea, şi starea de pe urmă a omului aceluia ajunge mai rea decât cea dintâi. (Luca 11:24-26).

„De la căderea lui, Satan a lucrat prin înşelăciune.” – Cugetări de pe Muntele Fericirilor, pag. 31 engl.

„Spiritul [lui Satan] domneşte acum în copiii neascultării. Asemenea lui, ei caută să dărâme restrângerile legii lui Dumnezeu şi făgăduiesc oamenilor libertatea prin călcarea preceptelor ei.” – Marea luptă, pag. 500 engl.

c. Care va fi deznodământul războiului dintre lumină şi întuneric? Apocalipsa 17:14; 19:11-16.

Ei se vor război cu Mielul; dar Mielul îi va birui, pentru că El este Domnul domnilor şi Împăratul împăraţilor. Şi cei chemaţi, aleşi şi credincioşi, care Sunt cu El, de asemenea, îi vor birui. (Apocalipsa 17:14).

Apoi am văzut cerul deschis, şi iată că s-a arătat un cal alb! Cel ce sta pe el, se cheamă „Cel credincios” şi „Cel adevărat” şi El judecă şi Se luptă cu dreptate. Ochii Lui erau ca para focului; capul îl avea încununat cu multe cununi împărăteşti, şi purta un nume scris pe care nimeni nu-l ştie, decât numai El singur. Era îmbrăcat cu o haină muiată în sânge. Numele Lui este: „Cuvântul lui Dumnezeu.” Oştile din cer Îl urmau călare pe cai albi, îmbrăcate cu in subţire, alb şi curat. Din gura Lui ieşea o sabie ascuţită, ca să lovească Neamurile cu ea pe care le va cârmui cu un toiag din fier. Şi va călca cu picioarele teascul vinului mâniei aprinse a atotputernicului Dumnezeu. Pe haină şi pe coapsă avea scris numele acesta: „Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor.” (Apocalipsa 19:11-16).

„Războiul împotriva legii lui Dumnezeu, care a început în cer, se va continua până la sfârşitul timpului. Toţi oamenii vor fi încercaţi. Ascultarea sau neascultarea este chestiunea care va fi hotărâtă de întreaga lume. Şi va fi chemată să aleagă între legea lui Dumnezeu şi legile oamenilor…

Atunci va veni sfârşitul. Dumnezeu va reabilita legea Sa şi va elibera pe poporul Său. Satan şi toţi cei care s-au alăturat lui în răscoală vor fi nimiciţi.” – Hristos lumina lumii, pag. 763 engl.

Vineri 7 ianuarie

Întrebări recapitulative personale

1. Cum a devenit Lucifer „purtătorul de lumină”, Satan „potrivnicul”?

2. Cum a semănat el nemulţumire între îngeri?

3. Cu ce păcate şi-a început răscoala împotriva lui Dumnezeu?

4. De ce ar fi fost prea devreme să-l nimicească pe Satan atunci când a trebuit să fie dat afară din cer?

5. Cum şi-a continuat el răscoala după ce a fost limitat la acest pământ?