Lecția 6. Întărit de Salvator
Verset de memorat: „Astfel dar, după cum ați primit pe Hristos Isus, Domnul, așa să și umblați în El, fiind înrădăcinați și zidiți în El, întăriți prin credință, după învățăturile care v-au fost date, și sporind în ea cu mulțumiri către Dumnezeu.” (Coloseni 2:6, 7)
Recomandare pentru studiu: Mărturii pentru comunitate, vol. 1, p. 290- 302 (cap. 61: Filozofia și amăgirile deșarte).
„Aveți modelul, pe Domnul Isus Hristos; călcați pe urmele Lui ca să fiți în stare să îndepliniți orice lucrare la care vă va chema El.” — Principiile fundamentale ale educației creștine, p. 303 (Cuvinte pentru studenți).
DUMINICĂ, 1 NOIEMBRIE
1. SURSA SOLIDĂ
a. Într-o vreme în care atât de multă informație este valabilă, unde ne cere apostolul să ne căutăm răspunsurile? Coloseni 2:1-4
Coloseni 2:1-4: „Vreau, în adevăr, să știți cât de mare luptă duc pentru voi, pentru cei din Laodiceea și pentru toți cei ce nu mi-au văzut fața în trup; pentru ca să li se îmbărbăteze inimile, să fie uniți în dragoste și să capete toate bogățiile plinătății de pricepere, ca să cunoască taina lui Dumnezeu Tatăl, adică pe Hristos, în care sunt ascunse toate comorile înțelepciunii și ale științei. Spun lucrul acesta pentru ca nimeni să nu vă înșele prin vorbiri amăgitoare.”
„Sunt îndemnată să spun poporului nostru: Să-L urmăm pe Hristos. Nu uitați că El trebuie să fie modelul nostru în toate lucrurile. Să dăm la o parte, fără teamă, ideile care nu se găsesc în învățătura Sa. Mă adresez predicatorilor noștri să se asigure că picioarele lor stau pe platforma adevărului veșnic. Feriți-vă să vă lăsați conduși de impuls, denumindu-l Duhul Sfânt. Unii sunt în primejdie în această privință. Le atrag atenția să fie tari în credință, în stare să răspundă oricui le cere socoteală de nădejdea care este în ei.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 8, p. 296 (Secț. 5, O avertizare ...).
„Ne apropiem de sfârșitul timpului și ceea ce ne trebuie acum nu este satisfacerea gusturilor și practicilor lumii, ci să avem gândul lui Dumnezeu; vezi ce spune Scriptura și apoi umblă în armonie cu lumina pe care Dumnezeu ne-a dat-o. Înclinațiile, obiceiurile și practicile noastre nu trebuie să aibă prioritate. Cuvântul lui Dumnezeu este standardul nostru.” — Ibid., vol. 5, p. 506 (Educația copiilor noștri)
b. Pentru ce calități prețioase îi apreciază apostolul pe Coloseni? Coloseni 2:5
Coloseni 2:5: „Căci măcar că sunt departe cu trupul, totuși cu duhul sunt cu voi și privesc cu bucurie la buna rânduială care domnește între voi și la tăria credinței voastre în Hristos.”
LUNI, 2 NOIEMBRIE
2. ÎNVĂȚÂND ÎN LUMEA DE ASTĂZI
a. Cum trebuie să creștem la fiecare pas în umblarea noastră de creștini — și cum trebuie să ne ghideze acest lucru, de asemenea, în educarea viitoarei generații? Coloseni 2:6-7
Coloseni 2:6-7: „Astfel dar, după cum ați primit pe Hristos Isus, Domnul, așa să și umblați în El, fiind înrădăcinați și zidiți în El, întăriți prin credință, după învățăturile care v-au fost date, și sporind în ea cu mulțumiri către Dumnezeu.”
„Cea mai bună educație care poate fi dată copiilor și tinerilor este aceea care are cea mai strânsă relație cu viața veșnică, nemuritoare. Acest fel de educație trebuie făcută de părinți evlavioși, de profesori devotați și de biserică, cu scopul ca tinerii să poată deveni misionari entuziaști pentru câmpuri din țară sau din străinătate. Ei trebuie să fie învățați cu seriozitate adevărurile Bibliei, pentru a putea deveni stâlpi în biserică, niște campioni ai adevărului, înrădăcinați și bine întemeiați în credință. Ei trebuie să știe ce cred și să aibă o asemenea experiență în lucrurile divine, încât să nu ajungă niciodată să trădeze adevărurile sacre. Tinerii trebuie învățați prin cuvânt și exemplu că trebuie să fie unelte ale lui Dumnezeu, soli ai harului, gata pentru orice cuvânt sau faptă bună, că ei trebuie să fie binecuvântări pentru cei care sunt gata să piară.” — Principii fundamentale ale educației creștine, p. 231 (Cea mai bună educație și scopul ei).
b. Luând în considerare mentalitatea lumească de astăzi, ce perspectivă vitală trebuie să menținem vie în mințile noastre? Coloseni 2:8; 1 Corinteni 3:19
Coloseni 2:8: „Luați seama ca nimeni să nu vă fure cu filozofia și cu o amăgire deșartă după datina oamenilor, după învățăturile începătoare ale lumii, și nu după Hristos.”
1 Corinteni 3:19: „Căci înțelepciunea lumii acesteia este o nebunie înaintea lui Dumnezeu. De aceea este scris: ‘El prinde pe cei înțelepți în viclenia lor.’”
„Cele mai profunde minți ale lumii, atunci când nu sunt luminate de Cuvântul lui Dumnezeu, ajung confuze și rătăcite în timp ce încearcă să cerceteze problemele științei și ale revelației. Creatorul și lucrările Sale sunt dincolo de înțelegerea limitată a omului, iar oamenii ajung la concluzia că, deoarece nu pot explica lucrările și căile lui Dumnezeu prin cauze naturale, istoria Bibliei nu este demnă de încredere. Mulți sunt atât de preocupați să-L excludă pe Dumnezeu din exercitarea voinței și puterii Sale suverane în ordinea stabilită a universului, încât îl degradează pe om, cea mai nobilă dintre creaturile Sale. Teoriile și speculațiile filozofiei ne-ar face să credem că omul a evoluat treptat nu doar dintr-o stare sălbatică, ci chiar din cea mai joasă formă a creației animale. Ele distrug demnitatea omului deoarece nu vor să admită puterea miraculoasă a lui Dumnezeu.
Dumnezeu a luminat intelectul omenesc și a revărsat o mare lumină asupra lumii prin descoperirile din artă și știință. Dar cei care privesc aceste lucruri doar dintr-un punct de vedere omenesc vor ajunge cu siguranță la concluzii greșite. Spinii erorii, ai scepticismului și ai necredinței sunt ascunși sub veșmintele filozofiei și ale științei. Satan a conceput această metodă ingenioasă de a câștiga suflete și de a le îndepărta de Dumnezeul cel viu, de adevăr și de religie.” — Comentarii Biblice, N. T., vol. 7, p. 906 (Coloseni, cap. 1).
MARȚI, 3 NOIEMBRIE
3. UN SALVATOR COMPLET
a. Ce trebuie să realizăm despre natura lui Hristos? Coloseni 2:9
Coloseni 2:9: „Căci în El locuiește trupește toată plinătatea Dumnezeirii.”
„Minunată unire dintre om și Dumnezeu! … Cuvântul cel veșnic a consimțit să Se facă trup! Dumnezeu a devenit om! Aceasta a fost o umilință minunată.” — Comentarii Biblice, Noul Testament, vol. 5, p. 1127 (Ioan, cap. 1).
„Hristos nu ar fi putut veni pe acest pământ cu slava pe care o avea în curțile cerești. Ființele omenești păcătoase nu ar fi putut suporta privirea Lui. El Și-a acoperit divinitatea cu haina umanității, dar nu S-a despărțit de divinitatea Sa. Un Mântuitor divino-uman, El a venit să stea în fruntea rasei căzute, pentru a împărtăși experiența lor din copilărie până la maturitate.
Hristos nu Și-a schimbat divinitatea cu natura umană, ci Și-a îmbrăcat divinitatea în umanitate.
Fiți atenți, extrem de atenți la modul în care vorbiți despre natura umană a lui Hristos. Nu-L prezentați oamenilor ca pe un om cu înclinații spre păcat. El este al doilea Adam. Primul Adam a fost creat ca o ființă curată, fără păcat, fără nicio urmă de păcat asupra lui; el era după chipul lui Dumnezeu. El putea să cadă și a căzut prin neascultare. Din cauza păcatului, urmașii lui s-au născut cu înclinații inerente spre neascultare. Dar Isus Hristos era singurul Fiu născut al lui Dumnezeu. El a luat asupra Sa natura omenească și a fost ispitit în toate lucrurile așa cum este ispitită natura omenească. El ar fi putut păcătui; ar fi putut cădea, dar nici măcar pentru o clipă nu a existat în El vreo înclinație rea.” — Ibid., p. 1128 (Ioan, cap. 1).
b. Cum ne este descoperită puterea Sa măreață și atotsuficientă de a ne salva? Coloseni 2:10
Coloseni 2:10: „Voi aveți totul deplin în El, care este Capul oricărei domnii și stăpâniri.”
„Prin ascultarea Sa de toate poruncile lui Dumnezeu, Hristos a realizat o răscumpărare pentru oameni. Acest lucru nu a fost făcut prin a ieși din Sine către altcineva, ci prin faptul că a luat omenirea în Sine. Astfel, Hristos a dat omenirii o existență din Sine Însuși.
A aduce omenirea în Hristos, a aduce neamul căzut în unitate cu divinitatea, aceasta este lucrarea răscumpărării. Hristos a luat natura umană pentru ca oamenii să fie una cu El, așa cum El este una cu Tatăl; pentru ca Dumnezeu să-l iubească pe om așa cum Îl iubește pe singurul Său Fiu născut; pentru ca oamenii să devină părtași ai naturii divine și să fie desăvârșiți în El.
Această unire este reprezentată prin unirea dintre viță și mlădițe. Omul finit este unit cu umanitatea lui Hristos. Prin credință, natura umană este asimilată cu natura lui Hristos. Noi devenim una cu Dumnezeu în Hristos.” — Solii alese, vol. 1, pp. 250, 251 (cap. 51: Lucrarea în Vest).
MIERCURI, 4 NOIEMBRIE
4. LUAȚI AMINTE LA METODELE LUI DUMNEZEU
a. Descrieți experiența reprezentată de botez. Luca 3:16; Coloseni 2:11-13
Luca 3:16: „Ioan, drept răspuns, a zis tuturor: „Cât despre mine, eu vă botez cu apă; dar vine Acela care este mai puternic decât mine și Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălțămintei. El vă va boteza cu Duhul Sfânt și cu foc.”
Coloseni 2:11-13: „În El ați fost tăiați împrejur nu cu o tăiere împrejur făcută de mână, ci cu tăierea împrejur a lui Hristos, în dezbrăcarea de trupul poftelor firii noastre pământești, fiind îngropați împreună cu El prin botez și înviați în El și împreună cu El prin credința în puterea lui Dumnezeu, care L-a înviat din morți. Pe voi, care erați morți în greșelile voastre și în firea voastră pământească netăiată împrejur, Dumnezeu v-a adus la viață împreună cu El, după ce ne-a iertat toate greșelile.”
„Botezul este o foarte solemnă renunțare la lume. Aceia care sunt botezați în întreitul Nume al Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt, declară public, chiar de la intrarea lor în viața de creștin, că au părăsit serviciul lui Satan și au devenit membri ai familiei împărătești, copii ai Împăratului ceresc. Ei au ascultat de porunca: ‘Ieșiți din mijlocul lor și despărțiți-vă de ei ... nu vă atingeți de ce este necurat’.” — Mărturii pentru Comunitate, vol. 6, p. 91 (Botezul).
„Domnul pregătește un popor pentru cer. Defectele de caracter, voința încăpățânată, idolatria egoistă, îngăduirea spiritului de critică, ura și cearta stârnesc mânia lui Dumnezeu și trebuie îndepărtate din poporul Său păzitor al poruncilor. … Dumnezeu va trimite mustrare și avertizare poporului Său atât timp cât acesta va continua să trăiască pe pământ.” — Ibid., vol. 4, p. 180 (Avertizările lui Dumnezeu respinse).
b. Ce trebuie să înțelegem despre acele porunci pironite pe cruce? Coloseni 2:14, 15
Coloseni 2:14-15: „A șters zapisul cu poruncile lui, care stătea împotriva noastră și ne era potrivnic, și l-a nimicit pironindu-l pe cruce. A dezbrăcat domniile și stăpânirile și le-a făcut de ocară înaintea lumii, după ce a ieșit biruitor asupra lor prin cruce.”
„După terminarea cortului întâlnirii, El a vorbit cu Moise din norul de slavă de deasupra milostivitorului și i-a dat îndrumări amănunțite cu privire la sistemul jertfelor și formelor de închinare practicate la sanctuar. Legea ceremonială i-a fost dată astfel lui Moise și a fost scrisă de acesta într-o carte. Dar Legea Celor Zece Porunci, rostită pe Sinai, a fost scrisă de Dumnezeu Însuși pe table de piatră și păstrată cu sfințenie în chivot.
Sunt mulți aceia care încearcă să amestece aceste două sisteme, folosind textele care vorbesc despre legea ceremonială pentru a dovedi că Legea morală a fost desființată; dar aceasta înseamnă a strica Scripturile. Deosebirea dintre cele două sisteme este cuprinzătoare și lămurită. Sistemul ceremonial consta din simboluri care Îl preînchipuiau pe Hristos, jertfa și preoția Lui. Această lege rituală, cu jertfele și rânduielile ei, trebuia să fie îndeplinită de evrei până când preînchipuirea întâlnea realitatea în moartea Domnului Hristos, Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatele lumii. Atunci trebuia să înceteze toate jertfele. Aceasta este legea, sau zapisul cu poruncile lui, ‘care stătea împotriva noastră și ne era potrivnic ... și pe care l-a nimicit, pironindu-l pe cruce’. (Coloseni 2:14). Dar cu privire la Legea Celor Zece Porunci, psalmistul declară: ‘Cuvântul Tău, Doamne, dăinuiește în veci în ceruri’. (Psalmul 119:89).” — Patriarhi și Profeți, p. 365 (cap. 32: Legea și legămintele)
JOI, 5 NOIEMBRIE
5. DEZVOLTÂND DISCERNĂMÂNT
a. În contrast cu Sabatul zilei a șaptea din Cele Zece Porunci (conform Exod 20:8-11), în ce context diferit poate fi găsit cuvântul “Sabat” în Coloseni 2:16-17? Explicați distincția. Levitic 23:37-39; Evrei 10:1-4
Coloseni 2:16-17: „Nimeni dar să nu vă judece cu privire la mâncare sau băutură, cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună nouă sau cu privire la o zi de Sabat, care sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos.”
Leviticul 23:37-39: „Acestea sunt sărbătorile Domnului, în care veţi vesti adunări sfinte, ca să se aducă Domnului jertfe mistuite de foc, arderi-de-tot, daruri de mâncare, jertfe de vite şi jertfe de băutură, fiecare lucru la ziua hotărâtă. Afară de aceasta, să păziţi Sabatele Domnului şi să vă aduceţi darurile voastre Domnului, să aduceţi toate jertfele făcute pentru împlinirea unei juruinţe şi toate darurile voastre făcute de bunăvoie. În a cincisprezecea zi a lunii acesteia a şaptea, când veţi strânge roadele ţării, să prăznuiţi o sărbătoare în cinstea Domnului, timp de şapte zile: cea dintâi zi să fie o zi de odihnă şi a opta să fie tot o zi de odihnă.”
Evrei 10:1-4: „În adevăr, Legea, care are umbra bunurilor viitoare, nu înfățișarea adevărată a lucrurilor, nu poate niciodată, prin aceleași jertfe care se aduc neîncetat în fiecare an, să facă desăvârșiți pe cei ce se apropie. Altfel, n-ar fi încetat ele oare să fie aduse, dacă cei ce le aduceau, fiind curățiți o dată, n-ar mai fi trebuit să mai aibă cunoștință de păcate? Dar aducerea aminte a păcatelor este înnoită din an în an, tocmai prin aceste jertfe; căci este cu neputință ca sângele taurilor și al țapilor să șteargă păcatele.”
„Pavel s-a străduit să îndrepte mintea ascultătorilor săi către unica și marea Jertfă pentru păcat. El a arătat sacrificiile care erau umbra bunelor lucruri viitoare ce aveau să vină și apoi L-a înfățișat pe Hristos ca antitipul tuturor acestor ceremonii — țintă spre care arătau ele ca singurul izvor de viață și nădejde pentru omul căzut. Sfinții bărbați din vechime erau mântuiți prin credința în sângele lui Hristos. Văzând agoniile victimelor aduse ca jertfe, ei priveau dincolo de prăpastia veacurilor, spre Mielul lui Dumnezeu care avea să ridice păcatul lumii.” — Istoria Faptelor Apostolilor, p. 424 (cap. 39, Ziua Cincizecimii).
b. Oferiți exemple ale avertizărilor pe care le-a dat Pavel în Coloseni 2:18-23.
Coloseni 2:18-23: „Nimeni să nu vă răpească premiul alergării, făcându-și voia lui însuși printr-o smerenie și închinare la îngeri, amestecându-se în lucruri pe care nu le-a văzut, umflat de o mândrie deșartă, prin gândurile firii lui pământești, și nu se ține strâns de Capul din care tot trupul, hrănit și bine închegat, cu ajutorul încheieturilor și legăturilor, își primește creșterea pe care i-o dă Dumnezeu. Dacă ați murit împreună cu Hristos față de învățăturile începătoare ale lumii, de ce, ca și cum ați trăi încă în lume, vă supuneți la porunci ca acestea: „Nu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru”? Toate aceste lucruri, care pier odată cu întrebuințarea lor și sunt întemeiate pe porunci și învățături omenești, au, în adevăr, o înfățișare de înțelepciune într-o închinare voită, o smerenie și asprime față de trup, dar nu sunt de niciun preț împotriva gâdilării firii pământești.”
„Învățătorii spiritismului vin pe o cale plăcută, plină de vrajă, spre a amăgi și, dacă ascultați poveștile lor, veți fi păcăliți de vrăjmașul neprihănirii și vă veți pierde cu siguranță răsplata. Odată ce influența fascinantă a arhiamăgitorului vă biruie, sunteți otrăviți, și influența aceasta cu efect mortal afectează și distruge credința noastră în Hristos ca fiind Fiul lui Dumnezeu, și începeți să nu vă mai bazați pe meritele sângelui Său. Cei amăgiți prin această filozofie sunt înșelați cu privire la răsplata lor, prin înșelăciunile lui Satan. Ei se bizuie pe propriile lor merite, dovedesc umilință izvorâtă din voința proprie și sunt dornici chiar să facă sacrificii, se înjosesc, iar mintea lor este gata să creadă fleacuri, primind cele mai absurde idei de la aceia despre care ei consideră că sunt prietenii lor morți. Satan le-a orbit în așa măsură ochii și le-a pervertit în așa fel judecata, încât să nu poată percepe răul; iar ei urmează instrucțiunile, despre care se pretinde că sunt de la prietenii lor morți, acum îngeri într-o sferă mai înaltă.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 1, p. 297 (cap. 60: Consacrarea).
VINERI, 6 NOIEMBRIE
ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ
1. De ce este înțelept să prețuiesc învățăturile pe care le primesc din Scripturi?
2. Numiți unele dintre pericolele subtile cu care ne confruntăm când urmăm studii superioare seculare.
3. Cum poate să ne facă oameni mai buni faptul că ajungem să cunoaștem natura lui Hristos?
4. Ce trebuie să înțeleg despre Coloseni 2:14, 15?
5. Despre ce fel de Sabat vorbea Pavel în Coloseni 2:16, 17?