Lecția 1. Administratorul

Text de memorizat: „Încrede–te în Domnul din toată inima ta și nu te bizui pe înțelepciunea ta! Recunoaște–L în toate căile tale, și El îți va netezi cărările.” (Proverbele 3:5, 6)

„Pentru ca omul să nu fie lipsit de efectele binecuvântate ale binefacerii, Mântuitorul nostru a alcătuit planul prin care omul urma să devină conlucrătorul Său.” — The Review and Herald, 25 august, 1874.

Recomandare pentru studiu: Divina Vindecare, pp. 500–502 (cap. 42 —Creștere și slujire).

Duminică 26 iunie

1. ANGAJAMENTUL

a. Care este temelia isprăvniciei creștine? Psalmii 37:4–6; 24:1.

Psalmii 37:4–6: „Domnul să–ți fie desfătarea și El îți va da tot ce–ți dorește inima. Încredințează–ți soarta în mâna Domnului, încrede–te în El și El va lucra! El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina și dreptul tău ca soarele la amiază”.

Psalmii 24:1: „Al Domnului este pământul cu tot ce este pe el, lumea și cei ce o locuiesc!”

„Dacă prețuiește Cuvântul lui Dumnezeu ca un principiu statornic în inima sa, ținut strâns în orice fel de împrejurare, omul este adus, împreună cu capacitățile sale înzestrate, sub [supunere față de] Domnul Isus Hristos. Toate puterile sale neîmpărțite, chiar și gândurile sale, sunt aduse ca pradă robiei Domnului Hristos. Aceasta este adevărata sfințire. Toate părțile acestei experiențe se îmbină într–o armonie desăvârșită. Lui ‘nu îi lipsește nimic’. El nu își ține vreo parte pentru el, să facă după bunul său plac.” — In Heavenly Places, p. 190.

b. Explicați motivațiile principale ale ispravnicului (administratorului) creștin și care este cel mai de preț bun căutat. Matei 6:33, 34; Filipeni 3:8.

Matei 6:33, 34: „Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. Nu vă îngrijorați dar de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăși. Ajunge zilei necazul ei.”

Filipeni 3:8: „Ba încă și acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, față de prețul nespus de mare al cunoașterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am pierdut toate și le socotesc ca un gunoi, ca să câștig pe Hristos.”

„Noi suntem martorii lui Hristos și nu trebuie să permitem intereselor lumești să ne absoarbă timpul și atenția, astfel încât să nu mai dăm atenție lucrurilor despre care Dumnezeu a zis că trebuie să primeze. Interese mai înalte sunt în joc. ‘Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui.’ Hristos a dat totul lucrării pe care o avea de făcut și cuvântul Său pentru noi este: ‘Dacă vine cineva după Mine, să se lepede de sine, să–și ia crucea și să Mă urmeze. Voi veți fi astfel ucenicii Mei.’” —Solii pentru tineret, p. 314 (cap. 104 —Economia în îmbrăcăminte).

Luni 27 iunie

2. ADMINISTRAREA

a. Un administrator gestionează proprietatea altcuiva. Numiți câteva lucruri importante asupra cărora suntem administratori. 1 Corinteni 4:1, 2.

1 Corinteni 4:1, 2: „Iată cum trebuie să fim priviți noi: ca niște slujitori ai lui Hristos și ca niște ispravnici ai tainelor lui Dumnezeu. Încolo, ce se cere de la ispravnici este ca fiecare să fie găsit credincios în lucrul încredințat lui.”

„Cei cărora Dumnezeu le–a încredințat adevărul Său trebuie să posede același spirit binevoitor pe care l–a manifestat Domnul Hristos. Ei trebuie să adopte aceleași planuri vaste de acțiune. Să aibă o atitudine plină de bunătate și de generozitate față de cei săraci și să fie conștienți într–o măsură deosebită de faptul că sunt niște ispravnici ai lui Dumnezeu. Ei trebuie să considere că nimic din ce au — bunuri materiale, capacități intelectuale și putere spirituală — nu le aparține, ci doar le–au fost încredințate în vederea progresului lucrării lui Hristos pe pământ. Asemenea Domnului Hristos, nu trebuie să evite societatea semenilor lor, ci să o caute cu scopul de a le oferi și altora binecuvântările cerești pe care ei le–au primit de la Dumnezeu.” —Slujitorii Evangheliei, p. 335 (secț. 8 —Pericole — Exemplul lui Hristos în mustrarea exclusivismului).

b. Unde strânge bogății ispravnicul creștin? Matei 6:19–21, 24, 33.

Matei 6:19–21, 24, 33: „Nu vă strângeți comori pe pământ, unde le mănâncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții; ci strângeți–vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile și rugina și unde hoții nu le sapă, nici nu le fură. Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră... 24Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni. Căci sau va urî pe unul și va iubi pe celălalt; sau va ține la unul și va nesocoti pe celălalt: Nu puteți sluji lui Dumnezeu și lui Mamona... 33Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.”

„Dumnezeu dorește ca noi să alegem cele cerești în locul celor firești, pământești. El deschide înaintea noastră posibilitatea unei investiții în ceruri. El ne încurajează să tindem spre cele mai înalte ținte, asigurându–ne comoara cea mai de preț. El declară: ‘Voi face pe om mai prețios decât aurul fin; pe om mai prețios decât lingoul de aur din Ofir’ (Isaia 13:12 – BTF). Când bogățiile roase de molii sau mâncate de rugină vor pieri, urmașii Domnului Hristos se vor bucura de comoara lor din ceruri, bunuri ce sunt nepieritoare.” — Parabolele Domnului Hristos, p. 374 (cap. 26 —Prietenii, cu ajutorul Mamonei nedreptății).

c. Cum gestionează ispravnicii creștini bogăția pe care le–a încre– dințat–o Stăpânul lor? 1 Timotei 6:18, 19; Proverbele 19:17.

1 Timotei 6:18, 19: „Îndeamnă–i să facă bine, să fie bogați în fapte bune, să fie darnici, gata să simtă împreună cu alții, așa ca să–și strângă pentru vremea viitoare drept comoară o bună temelie pentru ca să apuce adevărata viață.”

Proverbele 19:17: „Cine are milă de sărac împrumută pe Domnul, și El îi va răsplăti binefacerea.”

„Toți trebuie să simtă că ei nu sunt proprietari, ci administratori, și că vine timpul când va trebui să dea socoteală de modul în care au întrebuințat banii Domnului. Mijloacele vor fi necesare pentru cauza lui Dumnezeu. Împreună cu David, ei trebuie să spună: ‘Totul vine de la Tine și din mâna Ta primim ce–ți aducem’ [1 Cronici 29:14].” — Mărturii pentru comunitate, vol. 5, p. 382 (cap. 43 —Susținerea misiunilor în orașe).

Marți 28 iunie

3. ATITUDINI POZITIVE

a. Ce ar trebui să ia în considerare administratorul creștin în fața unei crize economice? Filipeni 4:13; Romani 8:28.

Filipeni 4:13: „Pot totul în Hristos, care mă întărește.”

Romani 8:28: „De altă parte, știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, și anume spre binele celor ce sunt chemați după planul Său.”

b. De ce este atât de importantă pentru noi abordarea aspectelor financiare? Proverbele 16:2.

Proverbele 16:2: „Toate căile omului sunt curate în ochii lui, dar Cel ce cercetează duhurile este Domnul.”

c. Ce avertismente ajung la ispravnicii creștini în ceea ce privește atitudinile și motivele lor? 1 Ioan 2:15, 16.

1 Ioan 2:15, 16: „Nu iubiți lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubește cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el. Căci tot ce este în lume: pofta firii pământești, pofta ochilor și lăudăroșia vieții, nu este de la Tatăl, ci din lume.”

„Satan caută în mod continuu să ispitească pe poporul ales al lui Dumnezeu, dorind să le distragă mintea de la solemna lucrare de pregătire pentru scenele din viitor. El este, în adevăratul sens al cuvântului, un înșelător, un fermecător iscusit. El înveșmântează planurile și cursele sale în veșminte de lumină împrumutate din ceruri. El a ispitit–o pe Eva să mănânce din fructul oprit, făcând–o să creadă că prin aceasta ar avea multe foloase. Satan îi determină pe agenții săi să vină cu diferite invenții, cum ar fi brevetele, autorizațiile și alte întreprinderi de felul acesta, pentru ca adventiștii de ziua a șaptea care se grăbesc să se îmbogățească să cadă în ispită, să fie prinși în cursă și să se străpungă singuri cu multe chinuri. El este foarte treaz, foarte ocupat în a se angaja să–i înrobească pe oameni și, prin intermediul celor lumești, el îi ațâță în mod continuu pe cei nepăsători, care susțin că sunt de partea adevărului, să se unească cu cei lumești. Pofta ochilor, dorința după lucruri excitante și distracții plăcute constituie o ispită și o capcană pentru poporul lui Dumnezeu. Satan are multe urzeli fine, plase periculoase, care sunt astfel întocmite, încât să pară nevinovate, dar prin care el se pregătește cu dibăcie să orbească pe poporul lui Dumnezeu. Există spectacole plăcute, distracții, conferințe frenologice și o nesfârșită diversitate de asemenea întreprinderi care apar în mod continuu, calculate astfel ca să determine pe poporul lui Dumnezeu să iubească lumea și lucrurile din lume. Prin această unire cu lumea, credința slăbește, iar mijloacele care ar trebui investite în cauza adevărului prezent, trec în rândurile vrăjmașului. Prin aceste canale diverse, Satan reușește să stoarcă cu dibăcie banii poporului lui Dumnezeu, și astfel ei Îl întristează pe Dumnezeu.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 1, pp. 550, 551 (cap. 96 —Asigurare pe viață).

Miercuri 29 iunie

4. ÎNCREDERE

a. De ce este înconjurat adevăratul ispravnic creștin? Psalmii 32:10.

Psalmii 32:10: „De multe dureri are parte cel rău, dar cel ce se încrede în Domnul este înconjurat cu îndurarea Lui.”

b. Ce calități se regăsesc într–un ispravnic credincios al Domnului? Proverbele 3:5, 6; Iov 23:12.

Proverbele 3:5, 6: „Încrede–te în Domnul din toată inima ta și nu te bizui pe înțelepciunea ta! Recunoaște–L în toate căile tale, și El îți va netezi cărările.”

Iov 23:12: „N–am părăsit poruncile buzelor Lui; mi–am plecat voia la cuvintele gurii Lui.”

(Iov 23:12, BTF): „Nici nu am dat înapoi de la porunca buzelor Lui; am stimat cuvintele gurii Sale mai mult decât mâncarea necesară mie.”

„Psalmistul spune: ‘Încrede–te în Domnul și fă binele; așa vei locui în țară și cu adevărat vei fi hrănit’ (Psalmii 37:3 engl. KJV). ‘Încrede–te în Domnul.’ Fiecare zi își are poverile, grijile și încurcăturile ei, iar când ne întâlnim, cât de repede suntem porniți să vorbim despre greutățile și încercările noastre. Astfel lăsăm să pătrundă în inimile noastre atâtea necazuri de împrumut, atâtea temeri; dăm glas unei apăsătoare poveri de anxietate, încât se poate crede că noi n–avem un Mântuitor iubitor și plin de milă, gata să răspundă cererilor noastre și să ne fie un ajutor totdeauna prezent în caz de nevoie.” — Calea către Hristos, p. 121 (cap. 13 —Bucuria în Domnul).

c. Descrieți câteva lecții inspirate din natură, care pot oferi învățături ispravnicului creștin. Matei 6:25–30.

Matei 6:25–30: „De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați de viața voastră, gândindu–vă ce veți mânca sau ce veți bea; nici de trupul vostru, gândindu–vă cu ce vă veți îmbrăca. Oare nu este viața mai mult decât hrana și trupul, mai mult decât îmbrăcămintea? Uitați–vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare, și totuși Tatăl vostru cel ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi cu mult mai de preț decât ele? Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându–se, poate să adauge măcar un cot la înălțimea lui? Și de ce vă îngrijorați de îmbrăcăminte? Uitați–vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu țes; totuși vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s–a îmbrăcat ca unul din ei. Așa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puțin credincioșilor?”

„În timp ce fiecare lucru din natură slujește astfel vieții lumii, își asigură, totodată, propria [viață]. ‘Dați, și vi se va da’ (Luca 6:38). Aceasta este lecția pe care o găsim scrisă la fel de sigur în natură, precum o aflăm și pe paginile Sfintei Scripturi.” —Educație, p. 103 (cap. 11 —Lecții de viață).

„‘Priviți’, a zis Isus, ‘cum cresc crinii’; cum răsar din pământul rece și negru sau din noroiul din albia râului și își revarsă frumusețea și parfumul lor plăcut. Cine ar visa posibilitățile unei frumuseți în bulbul gloduros și cenușiu al crinului? Însă, când viața ascunsă de Dumnezeu în această plantă se dezvoltă, la porunca Lui, sub influența ploii și a luminii soarelui, oamenii rămân uimiți, privindu–i grația și frumusețea. Tot astfel se va dezvolta și viața lui Dumnezeu în fiecare suflet omenesc, care se va supune lucrării harului Său, care vine cu binecuvântările ei la toți, asemenea ploii și luminii soarelui. Cuvântul lui Dumnezeu a creat florile, și același Cuvânt va produce în voi frumusețea Spiritului Său.

Legea lui Dumnezeu este legea iubirii. El v–a înconjurat cu frumusețe, ca să vă învețe că nu sunteți aduși pe lume doar ca să trudiți pentru voi înșivă, să săpați și să zidiți, să vă obosiți și să plănuiți, ci să faceți ca viața voastră să fie strălucitoare, veselă și frumoasă prin iubirea lui Hristos – ca florile, pentru a îmbucura și alte vieți, prin lucrarea iubirii.” — Cugetări de pe Muntele Fericirilor, p. 97 (cap. 4 – Adevăratul motiv în slujire, secț. Nu vă îngrijorați).

Joi 30 iunie

5. RECUNOȘTINŢĂ

a. Ce face ispravnicul creștin când descoperă adevăratele bogății ale universului? Luca 15:8, 9; 1 Tesaloniceni 5:18.

Luca 15:8, 9: „Sau care femeie, dacă are zece lei de argint și pierde unul din ei, nu aprinde o lumină, nu mătură casa și nu caută cu băgare de seamă până când îl găsește? După ce l–a găsit, cheamă pe prietenele și vecinele ei și zice: ‘Bucurați–vă împreună cu mine, căci am găsit leul pe care–l pierdusem’.”

1 Tesaloniceni 5:18: „Mulțumiți lui Dumnezeu pentru toate lucrurile, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi.”

„Uitând de necazurile și dificultățile noastre, să dăm laudă lui Dumnezeu pentru ocazia de a trăi pentru slava Numelui Său. Binecuvântările proaspete ale fiecărei noi zile să trezească laudă în inimile noastre pentru aceste dovezi ale grijii Sale iubitoare. Când deschizi ochii dimineața, mulțumește–I lui Dumnezeu că te–a păzit în timpul nopții. Mulțumește–I pentru pacea pe care ți–a pus–o în inimă. Dimineața, la amiază și noaptea, recunoștința ta să se înalțe către cer ca un parfum plăcut.” —The Review and Herald, 2 iunie, 1910.

„Oare nu avem motiv să vorbim despre bunătatea lui Dumnezeu și să spunem altora despre puterea Sa? Când prietenii sunt amabili cu noi, stimăm privilegiul acesta, mulțumindu–le pentru bunătatea lor. Cu cât mai mult ar trebui să considerăm o bucurie să–I mulțumim Prietenului care ne–a oferit orice dar bun și desăvârșit. Atunci, să cultivăm mulțumirea și recunoștința pentru Dumnezeu în fiecare biserică. Să ne instruim buzele să–L laude pe Domnul în cadrul familiei.” — My Life Today, p. 170.

b. Pentru ce aduce mulțumiri în cea mai mare măsură ispravnicul creștin? Psalmii 119:14, 72, 127.

Psalmii 119:14, 72, 127: „M–am bucurat de calea mărturiilor Tale, la fel de mult ca de toate bogățiile... (engl. KJV) Mai mult prețuiește pentru mine legea gurii Tale decât o mie de lucruri de aur și de argint... 127De aceea, eu iubesc poruncile Tale mai mult decât aurul, da, mai mult decât aurul curat.”

„Strălucitele posibilități așezate înaintea poporului Israel puteau fi realizate numai prin ascultarea de poruncile lui Dumnezeu. Același nivel înalt al caracterului, aceeași plinătate de binecuvântări–– binecuvântarea asupra minții, a sufletului și a corpului, binecuvântarea asupra casei și a câmpului, binecuvântarea pentru această viață și pentru viața care va veni—ne sunt posibile doar prin ascultare.” —Hristos, Lumina Lumii, p. 305 (cap. 23 —Via Domnului).

Vineri 1 iulie

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE

1. Cum putem manifesta angajamentul pentru cauza Evangheliei?

2. Care este fișa postului unui administrator creștin?

3. Ce impact are atitudinea ta asupra luării deciziilor financiare?

4. Ce este necesar pentru a–I oferi lui Dumnezeu controlul total asupra finanțelor noastre?

5. Ce descoperi când îți numeri binecuvântările?