Lecţia 11. Ezra, talentatul cărturar

 

„Ezra îşi pusese inima să adâncească şi să împlinească Legea Domnului şi să înveţe pe oameni în mijlocul lui Israel legile şi poruncile.” (Ezra 7:10).

„Experienţa lui Ezra... a atras remarca favorabilă a regelui Artaxerxes, cu care Ezra conversa liber despre puterea Dumnezeului cerului şi despre scopul Său de a restaura poporul Său în Ierusalim.”—The Review and Herald, 30 ianuarie 1908.

Recomandare pentru studiu: Profeţi şi regi, pg. 607-624 (engl.) (ro. cap. 50, „Ezra, preot şi cărturar”, cap. 51, „O reînviorare spirituală”).

Duminică 7 septembrie
1. EZRA ŞI ARTAXERXES

a. Ce semnificaţie are numele Artaxerxes Longimanul, regele Medo- Pesiei, în istoria poporului lui Dumnezeu? Ezra 7:8, 10-14. În ce an a fost emis decretul lui Artaxerxes?

Ezra a venit la Ierusalim în a cincea lună a anului al şaptelea al împăratului. (Ezra 7:8).

Căci Ezra îşi pusese inima să adâncească şi să împlinească Legea Domnului, şi să înveţe pe oameni în mijlocul lui Israel legile şi poruncile. 11 Iată cuprinsul scrisorii date de împăratul Artaxerxe preotului şi cărturarului Ezra, care învăţa poruncile şi legile Domnului cu privire la Israel: 12 „Artaxerxe, împăratul împăraţilor, către Ezra, preotul şi cărturarul iscusit în Legea Dumnezeului cerurilor, şi aşa mai departe…: 13 Am dat poruncă să se lase să plece aceia din poporul lui Israel, din preoţii şi din leviţii lui care se află în împărăţia mea şi care vor să plece cu tine la Ierusalim. 14 Tu eşti trimis de împăratul şi de cei şapte sfetnici ai lui să cercetezi în Iuda şi Ierusalim, după Legea Dumnezeului tău care este în mâinile tale. (Ezra 7:10-14).

„În timpul domniei [lui Artaxerxes] au trăit şi au lucrat Ezra şi Neemia. El este cel care a emis în 457 î. Hr. decretul al treilea şi ultimul pentru restaurarea Ierusalimului.”—Profeţi şi regi, pg. 607 (engl.) (ro. cap. 50, „Ezra, preot şi cărturar”).

b. Ce poziţie deţinea Ezra la curtea lui Artaxerxes? Cum a fost el capabil să ajute poporul lui Dumnezeu în timp ce era încă în captivitate? Ezra 7:1, 6, 10, 21.

După aceste lucruri, sub domnia lui Artaxerxe, împăratul perşilor, a venit Ezra, fiul lui Seraia, fiul lui Azaria, fiul lui Hilchia.  (Ezra 7:1).

Acest Ezra a venit din Babilon: era un cărturar iscusit în Legea lui Moise dată de Domnul Dumnezeul lui Israel. Şi, fiindcă mâna Domnului Dumnezeului său era peste el, împăratul i-a dat tot ce ceruse. (Ezra 7:6).

Căci Ezra îşi pusese inima să adâncească şi să împlinească Legea Domnului, şi să înveţe pe oameni în mijlocul lui Israel legile şi poruncile. (Ezra 7:10).

Eu, împăratul Artaxerxe, dau poruncă tuturor vistiernicilor de dincolo de Râu să dea îndată lui Ezra, preot şi cărturar iscusit în Legea Dumnezeului cerurilor, tot ce vă va cere. (Ezra 7:21).

„În timpul lungii sale domnii [Artaxerxes] a arătat adesea favoare poporului lui Dumnezeu, în prietenii săi de încredere şi mult iubiţi, evreii Ezra şi Neemia, el a recunoscut oameni numiţi de Dumnezeu, ridicaţi pentru o lucrare specială. Experienţa lui Ezra în timp ce trăia între evreii care au rămas în Babilon a fost atât de neobişnuită, încât a atras atenţia favorabilă a regelui Artaxerxes, dialogând despre puterea Dumnezeului cerului şi despre scopul divin în restaurarea evreilor în Ierusalim.”—Idem., pg. 607, 608 (engl.) (ro. cap. 50, „Ezra, preot şi cărturar”).

Luni 8 septembrie
2. PRINCIPALA LUCRARE A LUI EZRA

a. Ce altă lucrare importantă a realizat el? Ezra 7:10.

Căci Ezra îşi pusese inima să adâncească şi să împlinească Legea Domnului, şi să înveţe pe oameni în mijlocul lui Israel legile şi poruncile. (Ezra 7:10).

„Eforturile lui Ezra de a trezi interesul pentru studiul Scripturilor au primit caracter permanent prin lucrarea sa sârguincioasă, de o viaţă, de a păstra şi multiplica scrierile Sfinte. El a strâns toate copiile legii pe care le putea găsi şi s-a îngrijit să fie transcrise şi distribuite. Cuvântul pur, multiplicat astfel şi pus în mâinile multor oameni, a dat cunoştinţa care era de o valoare inestimabilă.”—Profeţi şi regi, pg. 609 (engl.) (ro. cap. 50, „Ezra, preot şi cărturar”).

b. Ce a făcut credinţa în Dumnezeu, şi ce l-au condus să facă iubirea sa pentru poporul lui Israel, şi relaţiile sale prietenoase cu regele? Ezra 7:9.

Plecase din Babilon în ziua întâi a lunii întâi şi a ajuns la Ierusalim în ziua întâi a lunii a cincea, mâna bună a Dumnezeului său fiind peste el. (Ezra 7:9).

„Credinţa lui Ezra, că Dumnezeu va face o lucrare mare pentru poporul Său, l-a condus să îi spună lui Artaxerxes despre dorinţa sa de a se întoarce la Ierusalim pentru a redeştepta interesul pentru studiul Cuvântului lui Dumnezeu şi pentru a-i ajuta pe fraţii săi să restaureze Sfânta Cetate. Pe când Ezra îşi declara încrederea sa desăvârşită în Dumnezeul lui Israel, ca unul care este cu totul capabil să îşi protejeze poporul şi să se îngrijească de el, regele era adânc impresionat. El înţelegea bine că israeliţii se întorceau la Ierusalim pentru a-I putea sluji lui Iehova; cu toate acestea, încrederea regelui în integritatea lui Ezra era atât de mare, încât i-a arătat o favoare evidentă, îndeplinindu-i cererea şi oferindu-i daruri bogate pentru serviciul templului. El l-a făcut un reprezentant special al împărăţiei Medo-Persane şi i-a acordat puteri extinse pentru îndeplinirea scopurilor care erau în inima sa.

Decretul lui Artaxerxes Longimanul pentru restaurarea şi reclădirea Ierusalimului, al treilea emis de la încheierea celor şaptezeci de ani de captivitate, este remarcabil pentru expresiile sale referitoare la Dumnezeul cerurilor, pentru recunoaşterea realizărilor lui Ezra şi pentru generozitatea drepturilor acordate poporului rămăşiţei lui Dumnezeu.”—Idem., pg. 609, 610 (engl.) (ro. cap. 50, „Ezra, preot şi cărturar”).

c. Rezumaţi decretul regelui Artaxerxes. Ezra 7:12-21.

„Artaxerxe, împăratul împăraţilor, către Ezra, preotul şi cărturarul iscusit în Legea Dumnezeului cerurilor, şi aşa mai departe…: 13 Am dat poruncă să se lase să plece aceia din poporul lui Israel, din preoţii şi din leviţii lui care se află în împărăţia mea şi care vor să plece cu tine la Ierusalim. 14 Tu eşti trimis de împăratul şi de cei şapte sfetnici ai lui să cercetezi în Iuda şi Ierusalim, după Legea Dumnezeului tău care este în mâinile tale, 15 şi să duci argintul şi aurul pe care împăratul şi sfetnicii săi l-au dăruit cu dragă inimă Dumnezeului lui Israel, a cărui locuinţă este la Ierusalim, 16 tot argintul şi aurul pe care-l vei găsi în tot ţinutul Babilonului şi darurile de bunăvoie făcute de popor şi preoţi pentru Casa Dumnezeului lor la Ierusalim. 17 Ca urmare, vei avea grijă să cumperi cu argintul acesta viţei, berbeci, miei şi ce trebuie pentru darurile de mâncare şi jertfele de băutură şi să le aduci pe altarul Casei Dumnezeului vostru la Ierusalim. 18 Cu celălalt argint şi aur să faceţi ce veţi crede de cuviinţă, tu şi fraţii tăi, potrivit cu voia Dumnezeului vostru. 19 Pune înaintea Dumnezeului din Ierusalim uneltele care-ţi vor fi încredinţate pentru slujba Casei Dumnezeului tău. 20 Să scoţi din casa vistieriilor împăratului ce va trebui pentru celelalte cheltuieli pe care le vei avea de făcut cu privire la Casa Dumnezeului tău. 21 Eu, împăratul Artaxerxe, dau poruncă tuturor vistiernicilor de dincolo de Râu să dea îndată lui Ezra, preot şi cărturar iscusit în Legea Dumnezeului cerurilor, tot ce vă va cere. (Ezra 7:12-21).

Marţi 9 septembrie
3. LECŢII DE PAZĂ ŞI PROTECŢIE

a. Ce precauţie a fost folosită în transferul comorii sacre (aur şi argint) din Babilon la Ierusalim? Ezra 8:24-29.

Am ales douăsprezece căpetenii dintre preoţi, pe Şerebia, Haşabia şi zece din fraţii lor. 25 Am cântărit înaintea lor argintul, aurul şi uneltele date în dar pentru Casa Dumnezeului nostru de împărat, sfetnicii şi căpeteniile lui, şi de toţi cei din Israel care se aflau acolo. 26 Am dat în mâinile lor şase sute cincizeci de talanţi de argint, unelte de argint de o sută de talanţi, o sută de talanţi de aur, 27 douăzeci de pahare de aur de o mie de darici şi două vase de aramă frumos poleită, tot atât de scumpă ca aurul. 28 Apoi le-am zis: „Sunteţi închinaţi Domnului. Vasele acestea sunt lucruri sfinte, şi argintul şi aurul acesta sunt un dar de bunăvoie făcut Domnului Dumnezeului părinţilor voştri. 29 Fiţi cu ochii în patru şi luaţi lucrurile acestea sub paza voastră, până le veţi cântări înaintea căpeteniilor preoţilor şi înaintea leviţilor, şi înaintea capilor de familii ai lui Israel, la Ierusalim, în cămările Casei Domnului.” (Ezra 8:24-29).

„Cu toate acestea, binecuvântarea lui Dumnezeu nu a făcut nenecesară exercitarea prudenţei şi a grijii în ce priveşte viitorul anticipat. Ca o măsură specială în păzirea comorii, Ezra a ’ales douăsprezece căpetenii dintre preoţi’—

bărbaţi, a căror credinţă şi fidelitate fuseseră dovedite—şi ’am cântărit înaintea lor argintul, aurul şi uneltele, date în dar pentru Casa Dumnezeului nostru de împărat, sfetnicii şi căpeteniile lui şi de toţi cei din Israel cari se aflau acolo.’ (Ezra 8:24, 25). Aceşti oameni au fost în mod solemn însărcinaţi să acţioneze ca administratori ai comorii încredinţate grijii lor....

Prin numirea slujbaşilor credincioşi care să acţioneze ca şi trezorieri ai bunurilor Domnului, Ezra a recunoscut necesitatea şi valoarea ordinii şi a organizării în legătură cu lucrarea lui Dumnezeu.”—Profeţi şi regi, pg. 616, 617 (engl.) (ro. cap. 50, „Ezra, preot şi cărturar”).

b. Ce lecţie ar trebui să înveţe toţi—şi, în special, conducătorii şi slujbaşii bisericii—din grija şi prudenţa manifestate în transferal vistieriei Domnului?

„Grija exercitată de Ezra în măsurile luate pentru transportul şi siguranţa vistieriei Domnului ne învaţă o lecţie demnă de studiu atent. Au fost aleşi doar cei al căror caracter demn de încredere fusese dovedit, iar aceştia au fost instruiţi clar referitor la responsabilitatea care zăcea asupra lor.”— Idem., pg. 617 (engl.) (ro. cap. 50, „Ezra, preot şi cărturar”).

„Îngerii lui Dumnezeu vor păstra poporul Său în timp ce ei merg pe calea împlinirii datoriei, însă nu există nicio asigurare de protecţie pentru cei care în mod deliberat se aventurează pe terenul lui Satan.” —Mărturii pentru comunitate, vol. 5, pg. 198 (engl.) (ro. cap. 21, „Să consultăm medici spiritişti?”)

c. Când au fost pregătiţi pentru lunga şi periculoasa călătorie, ce au făcut Ezra şi tovarăşii săi înainte de plecare? Ezra 8:21, 23.

Acolo, la râul Ahava, am vestit un post de smerire înaintea Dumnezeului nostru, ca să cerem de la El o călătorie fericită pentru noi, pentru copiii noştri şi pentru tot ce era al nostru. 22 Îmi era ruşine să cer împăratului o oaste de însoţire şi călăreţi, ca să ne ocrotească împotriva vrăjmaşului pe drum, căci spusesem împăratului: „Mâna Dumnezeului nostru este, spre binele lor, peste toţi cei ce-L caută, dar puterea şi mânia Lui sunt peste toţi cei ce-L părăsesc.” 23 Pentru aceasta am postit şi am chemat pe Dumnezeul nostru. Şi El ne-a ascultat. (Ezra 8:21-23).

„Spiritul adevăratului post şi al rugăciunii este spiritul care supune mintea, inima şi voinţa lui Dumnezeu.”—Manuscript Releases, vol. 3, pg. 324.

Miercuri 10 septembrie
4. EZRA ESTE CONSECVENT ÎN MĂRTURIA SA

a. De ce a decis Ezra să nu ceară vreun grup de soldaţi pentru protective pe drumul de la Babilon la Ierusalim? Ezra 8:22.

Îmi era ruşine să cer împăratului o oaste de însoţire şi călăreţi, ca să ne ocrotească împotriva vrăjmaşului pe drum, căci spusesem împăratului: „Mâna Dumnezeului nostru este, spre binele lor, peste toţi cei ce-L caută, dar puterea şi mânia Lui sunt peste toţi cei ce-L părăsesc.” (Ezra 8:22).

„Ezra şi tovarăşii săi au văzut o ocazie de a mări numele lui Dumnezeu înaintea păgânilor. Credinţa în puterea viului Dumnezeu urma să fie întărită dacă israeliţii însuşi urmau să descopere acum credinţă implicită în Conducătorul lor divin. De aceea au hotărât să îşi pună cu totul încrederea în El. Ei urmau să nu ceară nicio gardă de soldaţi. Ei nu aveau să dea păgânilor nicio ocazie de a atribui tăriei omului slava ce îi aparţine doar lui Dumnezeu. Ei nu îşi puteau permite să trezească în minţile prietenilor lor păgâni vreo îndoială referitor la sinceritatea dependenţei lor de Dumnezeu ca popor al Său.”— Profeţi şi regi, pg. 615, 616 (engl.) (ro. cap. 50, „Ezra, preot şi cărturar”).

„Toţi au fost păstraţi în siguranţă. Vrăjmaşii lor au fost împiedicaţi de a le face vreun rău.”—Idem., pg. 617 (engl.) (ro. cap. 50, „Ezra, preot şi cărturar”).

b. Ce expresii ale regelui, în scrisoarea sa către Ezra, arată că acesta a avut o influenţă religioasă benefică asupra regelui şi a consilierilor săi? Ezra 7:11, 15, 21.

Iată cuprinsul scrisorii date de împăratul Artaxerxe preotului şi cărturarului Ezra, care învăţa poruncile şi legile Domnului cu privire la Israel. (Ezra 7:11).

…şi să duci argintul şi aurul pe care împăratul şi sfetnicii săi l-au dăruit cu dragă inimă Dumnezeului lui Israel, a cărui locuinţă este la Ierusalim. (Ezra 7:15).

Eu, împăratul Artaxerxe, dau poruncă tuturor vistiernicilor de dincolo de Râu să dea îndată lui Ezra, preot şi cărturar iscusit în Legea Dumnezeului cerurilor, tot ce vă va cere. (Ezra 7:21).

c. Cum a folosit Dumnezeu risipirea evreilor pentru a aduce cunoştinţa adevărului în atenţia păgânilor? Când a mai folosit Domnul o metodă similară? Fapte 8:1.

Saul se învoise la uciderea lui Ştefan. În ziua aceea, s-a pornit o mare prigonire împotriva Bisericii din Ierusalim. Şi toţi, afară de apostoli, s-au împrăştiat prin părţile Iudeii şi ale Samariei. (Fapte 8:1).

„Din toate ţările în care erau risipiţi, evreii s-au strâns la Ierusalim... Când aceştia s-au întors la locurile unde locuiau ei, puteau vesti în întreaga lume vestea despre venirea lui Mesia.”—Hristos, Lumina lumii, pg. 32 (engl.) (ro. cap. 3, „Împlinirea vremii”).

„Adesea israeliţii păreau incapabili sau nedoritori de a înţelege scopul lui Dumnezeu pentru păgâni... Hristos a venit să doboare orice zid de despărţire, să deschidă fiecare compartiment al curţii templului, pentru ca fiecare suflet să aibă liber acces către Dumnezeu.”—Profeţi şi regi, pg. 367, 370 (engl.) (ro. cap. 31, „Speranţă pentru păgâni”).

Joi 11 septembrie
5. O MINUNATĂ REDEŞTEPTARE ŞI REFORMĂ

a. La sosirea sa în Ierusalim, ce stare spirituală a găsit Ezra între cei care se întorseseră mai devreme? Ezra 9:1-3.

După ce s-a sfârşit lucrul acesta, căpeteniile s-au apropiat de mine şi au zis: „Poporul lui Israel, preoţii şi leviţii nu s-au despărţit de popoarele acestor ţări şi au făcut urâciunile lor, ale canaaniţilor, hetiţilor, fereziţilor, iebusiţilor, amoniţilor, moabiţilor, egiptenilor şi amoriţilor. 2 Căci şi-au luat neveste din fetele lor pentru ei şi pentru fiii lor, şi au amestecat neamul sfânt cu popoarele ţărilor acestora. Şi căpeteniile şi dregătorii au fost cei dintâi care au săvârşit păcatul acesta.” 3 Când am auzit lucrul acesta, mi-am sfâşiat hainele şi mantaua, mi-am smuls părul din cap şi perii din barbă şi am stat jos mâhnit. (Ezra 9:1-3).

b. Care erau punctele principale ale rugăciunii făcute de Ezra la deschiderea adunării? Ezra 9:6-15.

„Dumnezeule, sunt uluit şi mi-e ruşine, Dumnezeule, să-mi ridic faţa spre Tine. Căci fărădelegile noastre s-au înmulţit deasupra capetelor noastre, şi greşelile noastre au ajuns până la ceruri. 7 Din zilele părinţilor noştri am fost foarte vinovaţi până în ziua de azi, şi din pricina fărădelegilor noastre am fost daţi, noi, împăraţii noştri şi preoţii noştri, în mâinile împăraţilor străini, pradă sabiei, robiei, jafului şi ruşinii care ne acoperă astăzi faţa. 8 Şi totuşi Domnul Dumnezeul nostru S-a îndurat de noi, lăsându-ne câţiva oameni scăpaţi şi dându-ne un adăpost în locul Lui cel sfânt, ca să ne lumineze ochii şi să ne dea puţină răsuflare în mijlocul robiei noastre. 9 Căci suntem robi, dar Dumnezeu nu ne-a părăsit în robia noastră. A îndreptat spre noi bunăvoinţa împăraţilor perşilor, şi ei ne-au dat o nouă putere de viaţă, ca să putem zidi Casa Dumnezeului nostru şi să-i dregem dărâmăturile, făcându-ne astfel rost de un loc de adăpost în Iuda şi la Ierusalim. 10 Acum, ce să mai zicem noi după aceste lucruri, Dumnezeule? Căci am părăsit poruncile Tale, 11 pe care ni le porunciseşi prin robii Tăi prorocii, zicând: „Ţara în care intraţi s-o stăpâniţi este o ţară întinată de necurăţiile popoarelor din aceste ţinuturi, de urâciunile cu care au umplut-o de la un capăt la altul cu necurăţiile lor. 12 Să nu daţi deci pe fetele voastre după fiii lor, nici să nu luaţi pe fetele lor de neveste pentru fiii voştri, şi să nu vă pese niciodată nici de propăşirea lor, nici de bunăstarea lor. În chipul acesta veţi ajunge tari, veţi mânca cele mai bune roade ale ţării şi o veţi lăsa pe veci moştenire fiilor voştri.” 13 După tot ce mi s-a întâmplat din pricina faptelor rele şi marilor greşeli pe care le-am făcut, măcar că Tu, Dumnezeule, nu ne-ai pedepsit după fărădelegile noastre, se cuvine ca acum, când ne-ai păstrat pe aceşti oameni scăpaţi, 14 să începem iarăşi să încălcăm poruncile Tale şi să ne încuscrim cu aceste popoare urâcioase? N-ar izbucni atunci iarăşi mânia Ta împotriva noastră, până acolo încât ne-ar nimici, fără să lase nici rămăşiţă, nici robi izbăviţi? 15 Doamne Dumnezeul lui Israel, Tu eşti drept; căci astăzi noi suntem o rămăşiţă de robi izbăviţi. Iată-ne înaintea Ta ca nişte vinovaţi, şi din această pricină nu putem sta înaintea Ta.” (Ezra 9:6-15).

c. Ce au decis preoţii şi poporul să facă în acea adunare? Ezra 10:3-5, 7-12.

Să facem acum un legământ cu Dumnezeul nostru pentru izgonirea tuturor acestor femei şi a copiilor lor, după părerea domnului meu şi a celor ce se tem de poruncile Dumnezeului nostru. Şi facă-se după Lege. 4 Scoală-te, căci treaba aceasta te priveşte. Noi vom fi cu tine. Îmbărbătează-te şi lucrează.” 5 Ezra s-a sculat şi a pus pe căpeteniile preoţilor, leviţilor şi întregului Israel să jure că vor face ce se spusese. Şi ei au jurat. (Ezra 10:3-5).

S-a dat de veste în Iuda şi la Ierusalim că toţi fiii robiei trebuie să se adune la Ierusalim 8 şi că, după părerea căpeteniilor şi bătrânilor, oricui nu va veni în trei zile, i se vor lua averile, şi el însuşi va fi izgonit din adunarea fiilor robiei. 9 Toţi bărbaţii lui Iuda şi Beniamin s-au strâns la Ierusalim în trei zile. Era a douăzecea zi a lunii a noua. Tot poporul stătea pe locul deschis dinaintea Casei lui Dumnezeu, tremurând din pricina împrejurării aceleia şi de ploaie. 10 Preotul Ezra s-a sculat şi le-a zis: „Aţi păcătuit luând femei străine şi aţi făcut pe Israel şi mai vinovat. 11 Mărturisiţi-vă acum greşeala înaintea Domnului Dumnezeului părinţilor voştri şi faceţi voia Lui! Despărţiţi-vă de popoarele ţării şi de femeile străine.” 12 Toată adunarea a răspuns cu glas tare: „Trebuie să facem cum ai zis! (Ezra 10:7-12).

„Între acei [primi exilaţi] care se întorseseră la Ierusalim în anii precedenţi, existau mulţi care rămăseseră credincioşi lui Dumnezeu atât timp cât au trăit; însă un număr considerabil din copii şi copiii copiilor pierduseră din vedere caracterul sacru al Legii lui Dumnezeu. Chiar unii dintre oamenii însărcinaţi cu responsabilităţi trăiau în păcat pe faţă. Cursul lor neutraliza în mare parte eforturile făcute de alţii pentru a avansa cauza lui Dumnezeu; pentru că atât timp cât încălcări flagrante ale legii treceau nemustrate, binecuvântarea cerului nu se putea odihni asupra poporului.”— Profeţi şi regi, pg. 618, 619 (engl.) (ro. cap. 51, „O redeşteptare spirituală”).

„[Ezra 9:1—10:5 citat.] Acesta era începutul unei lucrări minunate de reformă. Cu infinită răbdare şi tact, cu o consideraţie plină de grijă pentru drepturile şi bunăstarea fiecărui individ implicat, Ezra şi asociaţii săi au luptat să îl conducă pe Israelul căit pe calea cea dreaptă.”—Idem., pg. 622 (engl.) (ro. cap. 51, „O redeşteptare spirituală”). 

Vineri 12 septembrie
ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ

1. Cum a putut Ezra să ajute poporul lui Dumnezeu sub domnia lui Artaxerxes?
2. Ce lucrare a făcut Ezra pentru a ajuta la păstrarea scrierilor sfinte?
3. Cum l-a ajutat Dumnezeu prin prietenia sa cu regele?
4. Ce lecţii despre protecţia divină şi responsabilitate personală putem învăţa din modul în care a fost transportată vistieria?
5. Cum a fost risipirea evreilor un instrument în evanghelizare?