Lecţia 4. Ispitit de îndoială

 

„Destul! Acum, Doamne, ia-mi sufletul, căci nu sunt mai bun decât părinţii mei.” (1 Împăraţi 19:4).

„Fugar, departe de locuinţele oamenilor, cu spiritul său zdrobit de dezamăgire amară, [Ilie] dorea să nu mai vadă niciodată chipul oamenilor.”— The Review and Herald, 16 octombrie 1913.
Recomandare pentru studiu: Profeţi şi regi, pg. 155-176 (engl.) (ro. cap. 12, „De la Izreel la Horeb”, cap. 13, „Ce faci tu aici, Ilie?”)

Duminică 20 iulie
1. CREDINŢA LUI ILIE ÎNCERCATĂ SEVER

a. Când Izabela, regina idolatră, a auzit de uciderea profeţilor mincinoşi, ce mesaj i-a trimis ea lui Ilie? 1 Împăraţi 19:1, 2.
Ahab a spus Izabelei tot ce făcuse Ilie şi cum ucisese cu sabia pe toţi prorocii. 2 Izabela a trimis un sol la Ilie, să-i spună: „Să mă pedepsească zeii cu toată asprimea lor, dacă mâine, la ceasul acesta, nu voi face cu viaţa ta ce ai făcut tu cu viaţa fiecăruia din ei.” (1Imp 19:1-2).

„Izabela, împietrită şi nepocăită, s-a înfuriat. Ea a refuzat să recunoască în evenimentele de pe Carmel providenţa călăuzitoare a lui Dumnezeu şi, încă sfidătoare, ea a declarat cu îndrăzneală că Ilie va muri.”—Profeţi şi regi, pg. 159 (engl.) (ro. cap. 12, „De la Izreel la Horeb”).

b. După ce a dovedit curaj neînfricat în confruntarea de pe Muntele Carmel, cum a dat pe faţă Ilie slăbiciune omenească? 1 Împăraţi 19:3.
Ilie, când a văzut lucrul acesta, s-a sculat şi a plecat, ca să-şi scape viaţa. A ajuns la Beer-Şeba, care ţine de Iuda, şi şi-a lăsat slujitorul acolo. (1Imp 19:3).

„Ilie nu ar fi trebuit să fugă de la postul datoriei sale. El ar fi trebuit să întâmpine ameninţarea Izabelei cu un apel pentru protecţie către Cel care îi dăduse misiunea de a apăra onoarea lui Iehova. El ar fi trebuit să spună solului că Dumnezeul în care se încredea el avea să îl protejeze de ura reginei.”— Idem., pg. 160 (engl.) (ro. cap. 12, „De la Izreel la Horeb”).

c. La ce avertizare ar trebui să ofere atenţie serioasă fiecare lucrător în cauza lui Dumnezeu? 1 Corinteni 10:12.
12 Astfel, dar, cine crede că stă în picioare să ia seama să nu cadă. (1Cor 10:12).

Luni 21 iulie
2. DESCURAJAT

a. Profund descurajat, ce i-a cerut Ilie lui Dumnezeu în rugăciuneasa? 1 Împăraţi 19:4. Ce trebuie să se aştepte să sufere fiecare martor din lucrarea lui Dumnezeu? 2 Corinteni 4:8, 9.
El s-a dus în pustiu unde, după un drum de o zi, a şezut sub un ienupăr şi dorea să moară, zicând: „Destul! Acum, Doamne, ia-mi sufletul, căci nu sunt mai bun decât părinţii mei.” (1Imp 19:4).
Suntem încolţiţi în toate chipurile, dar nu la strâmtorare; în grea cumpănă, dar nu deznădăjduiţi; 9 prigoniţi, dar nu părăsiţi; trântiţi jos, dar nu omorâţi. (2Cor 4:8-9).

„În experienţa tuturor vin timpuri de dezamăgire aspră şi descurajare profundă—zile când necazul este partea lor şi este greu să crezi că Dumnezeu este încă binefăcătorul îndurător al copiilor Săi de pe pământ; zile când necazurile hărţuiesc sufletul, până când moartea pare preferabilă vieţii. Atunci mulţi îşi pierd legătura cu Dumnezeu şi sunt duşi în sclavia îndoielii, robia necredinţei.”—Profeţi şiregi, pg. 162 (engl.) (ro. cap. 13, „Ce faci tu aici, Ilie?”).
„Servii Domnului trebuie să se aştepte la orice fel de descurajare. Ei vor fi încercaţi, nu doar prin mânia, dispreţul şi cruzimea vrăjmaşilor, ci de indolenţa, inconsecvenţa, indiferenţa şi trădarea prietenilor şi ajutoarelor... Chiar unii care doresc ca lucrarea lui Dumnezeu să prospere vor slăbi mâinile servilor lui Dumnezeu prin faptul că ascultă, transmit şi cred pe jumătate bârfele, laudele şi ameninţările adversarilor lor.”—Christian Service, pg. 239, 240.

b. Care este remediul pentru descurajare? Luca 21:36; 1 Tesaloniceni 5:8, 17. Cum a luptat apostolul Pavel contra descurajării? 2 Corinteni 12:10.
Vegheaţi, dar, în tot timpul şi rugaţi-vă, ca să aveţi putere să scăpaţi de toate lucrurile acestea care se vor întâmpla şi să staţi în picioare înaintea Fiului omului.” (Luc 21:36).
Dar noi, care suntem fii ai zilei, să fim treji, să ne îmbrăcăm cu platoşa credinţei şi a dragostei şi să avem drept coif nădejdea mântuirii. (1Tes 5:8).
Rugaţi-vă neîncetat. (1Tes 5:17).
De aceea simt plăcere în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strâmtorări, pentru Hristos; căci când sunt slab, atunci sunt tare. (2Cor 12:10).

„Pentru cei descurajaţi există un remediu sigur—credinţa, rugăciunea, lucrarea. Credinţa şi activitatea vor da asigurare şi satisfacţie care vor creşte zi după zi. Eşti ispitit să dai frâu liber sentimentelor de presimţiri rele sau descurajare amară? În cele mai întunecate zile, când perspectivele par cele mai groaznice, nu te teme. Ai credinţă în Dumnezeu. El cunoaşte nevoia ta. El are toată puterea. Iubirea Sa infinită şi compasiunea Sa nu obosesc niciodată. Nu te teme că El nu îşi va împlini promisiunea Sa.”—Profeţi şi regi, pg. 164, 165 (engl.) (ro. cap. 12, „De la Izreel la Horeb”).

c. În loc de a împlini cererea necugetată a servului Său, cum i-a arătat Dumnezeu că lucrarea Sa nu era încă încheiată? 1 Împăraţi 19:5-8.
S-a culcat şi a adormit sub un ienupăr. Şi iată, l-a atins un înger şi i-a zis: „Scoală-te şi mănâncă.” 6 El s-a uitat, şi la căpătâiul lui era o turtă coaptă pe nişte pietre încălzite şi un ulcior cu apă. A mâncat şi a băut, apoi s-a culcat din nou. 7 Îngerul Domnului a venit a doua oară, l-a atins şi a zis: „Scoală-te şi mănâncă, fiindcă drumul pe care-l ai de făcut este prea lung pentru tine.” 8 El s-a sculat, a mâncat şi a băut; şi, cu puterea pe care i-a dat-o mâncarea aceasta, a mers patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi până la muntele lui Dumnezeu, Horeb. (1Imp 19:5-8).

 

Marţi 22 iulie
3. O ÎNTREBARE DIRECTĂ

a. Ce a cerut Dumnezeu lui Ilie după ce acesta s-a refugiat într-o peşteră? 1 Împăraţi 19:9. Ce mustrare era conţinută în întrebare?
Şi acolo, Ilie a intrat într-o peşteră şi a rămas în ea peste noapte. Şi cuvântul Domnului i-a vorbit astfel: „Ce faci tu aici, Ilie?” (1Imp 19:9).

„[Domnul Dumnezeul oştirilor] te-a trimis la pârâul Cherit şi după aceea la văduva din Sarepta. Te-am însărcinat să te întorci la Israel şi să stai înaintea preoţilor idolatri de pe Carmel şi te-am încins cu putere pentru a conduce carul regelui la poarta Izreelului. Dar cine te-a trimis în această fugă grăbită în pustie?”—Profeţi şi regi, pg. 168 (engl.) (ro. cap. 13, „Ce faci tu aici, Ilie?”).

b. În amărăciune sufletească, ce plângere a făcut Ilie? 1 Împăraţi 19:10. Ce lecţie credeţi că îl învăţa Dumnezeu pe servul Său prin această experienţă?
El a răspuns: „Am fost plin de râvnă pentru Domnul Dumnezeul oştirilor; căci copiii lui Israel au părăsit legământul Tău, au sfărâmat altarele Tale şi au ucis cu sabia pe prorocii Tăi; am rămas numai eu singur, şi caută să-mi ia viaţa!” (1Imp 19:10).

„Dumnezeu dorea să îl înveţe pe Ilie faptul că nu întotdeauna lucrarea care face cea mai mare demonstraţie este cea mai de succes în îndeplinirea scopului Său...
În timp ce Ilie aştepta descoperirea lui Dumnezeu, a venit o furtună, fulgerele scânteiau şi a trecut un foc devastator; însă Dumnezeu nu era în acestea. Apoi a venit o voce blândă, înceată, şi profetul şi-a acoperit faţa înaintea prezenţei lui Dumnezeu. Iritarea sa a fost liniştită, spiritul său îmblânzit şi supus. El ştia acum că o încredere liniştită, o sprijinire fermă în Dumnezeu, vor găsi pentru el întotdeauna un ajutor prezent în vreme de nevoie.”—Ibid, pg. 168, 169 (engl.) (ro. cap. 13, „Ce faci tu aici, Ilie?”).

c. Cum se aşteptase Ilie să îşi manifeste Dumnezeu puterea? 1 Împăraţi 19:11, 12. Ce a înţeles în cele din urmă Ilie când a meditate la calea Domnului de a converti sufletele? Zaharia 4:6.
Domnul i-a zis: „Ieşi şi stai pe munte înaintea Domnului!” Şi iată că Domnul a trecut pe lângă peşteră. Şi înaintea Domnului a trecut un vânt tare şi puternic, care despica munţii şi sfărâma stâncile. Domnul nu era în vântul acela. Şi după vânt, a venit un cutremur de pământ. Domnul nu era în cutremurul de pământ. 12 Şi după cutremurul de pământ, a venit un foc: Domnul nu era în focul acela. Şi după foc, a venit un susur blând şi subţire. (1Imp 19:11-12).
Atunci el a luat din nou cuvântul şi mi-a zis: „Acesta este cuvântul Domnului către Zorobabel şi sună astfel: „Lucrul acesta nu se va face nici prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu – zice Domnul oştirilor! (Zah 4:6).

„Nu întotdeauna se întâmplă că cea mai erudită prezentare a adevărului lui Dumnezeu convinge şi converteşte sufletul. Nu prin elocvenţă sau logică sunt atinse inimile oamenilor, ci prin influenţele dulci ale Spiritului Sfânt, care lucrează în tăcere, totuşi, transformând şi dezvoltând caracterul. Vocea blândă şi dulce a Duhului lui Dumnezeu este cea care are puterea de a schimba inima.”—Idem., pg. 169 (engl.) (ro. cap. 13, „Ce faci tu aici, Ilie?”)

Miercuri 23 iulie
4. ÎNCEPUTUL UNEI REFORME HOTĂRÂTE

a. Ce întrebare i-a adresat Domnul din nou lui Ilie, şi ce plângere a repetat el Domnului? 1 Împăraţi 19:13, 14. Cum l-a asigurat Dumnezeu pe Ilie că cei rebeli şi nepocăiţi din Israel urmau să fie pedepsiţi? 1 Împăraţi 19:15-17.
Când l-a auzit Ilie, şi-a acoperit faţa cu mantaua, a ieşit şi a stat la gura peşterii. Şi un glas i-a vorbit, zicând: „Ce faci tu aici, Ilie?” 14 El a răspuns: „Am fost plin de râvnă pentru Domnul Dumnezeul oştirilor, căci copiii lui Israel au părăsit legământul Tău, au sfărâmat altarele Tale şi au ucis cu sabia pe prorocii Tăi; am rămas numai eu singur, şi caută să-mi ia viaţa.” (1Imp 19:13-14).
Domnul i-a zis: „Du-te, întoarce-te pe drumul tău prin pustiu până la Damasc; şi când vei ajunge, să ungi pe Hazael ca împărat al Siriei. 16 Să ungi şi pe Iehu, fiul lui Nimşi, ca împărat al lui Israel; şi să ungi pe Elisei, fiul lui Şafat, din Abel-Mehola, ca proroc în locul tău. 17 Şi se va întâmpla că, pe cel ce va scăpa de sabia lui Hazael îl va omorî Iehu; şi pe cel ce va scăpa de sabia lui Iehu îl va omorî Elisei. (1Imp 19:15-17).

„Domnul i-a răspuns lui Ilie că cei ce înfăptuiau răul în Israel nu urmau să rămână nepedepsiţi. Oameni special aleşi urmau să îndeplinească scopul divin în pedepsirea regatului idolatru. Trebuia îndeplinită o lucrare riguroasă, pentru ca toţi să aibă ocazia să ia poziţie de partea adevăratului Dumnezeu. Ilie însuşi trebuia să se întoarcă în Israel şi să poarte împreună cu alţii povara de a îndeplini o reformă.”—Profeţi şi regi, pg. 169 (engl.) (ro. cap. 13, „Ce faci tu aici, Ilie?”).

b. Printre alţii, cine a fost ales să îl ajute pe Ilie să promoveze reforma care începuse? 1 Împăraţi 19:19-21.
Ilie a plecat de acolo şi a găsit pe Elisei, fiul lui Şafat, arând. Înaintea lui erau douăsprezece perechi de boi, şi el era cu a douăsprezecea. Ilie s-a apropiat de el şi şi-a aruncat mantaua pe el. 20 Elisei a părăsit boii, a alergat după Ilie şi a zis: „Lasă-mă să sărut pe tatăl meu şi pe mama mea şi te voi urma.” Ilie i-a răspuns: „Du-te, şi apoi întoarce-te: dar gândeşte-te la ce ţi-am făcut.” 21 După ce s-a depărtat de Ilie, s-a întors şi a luat o pereche de boi pe care i-a adus jertfă; cu uneltele boilor le-a fiert carnea şi a dat-o oamenilor s-o mănânce. Apoi s-a sculat, a urmat pe Ilie şi a fost în slujba lui. (1Imp 19:19-21).

c. Ce paralelă poate fi trasă între apostazia dominantă din zilele lui Ilie şi apostazia care se răspândeşte în lume astăzi? 2 Petru 3:3-5.
3 Înainte de toate, să ştiţi că în zilele din urmă vor veni batjocoritori plini de batjocuri, care vor trăi după poftele lor 4 şi vor zice: „Unde este făgăduinţa venirii Lui? Căci, de când au adormit părinţii noştri, toate rămân aşa cum erau de la începutul zidirii!” 5 Căci înadins se fac că nu ştiu că odinioară erau ceruri şi un pământ scos prin Cuvântul lui Dumnezeu din apă şi cu ajutorul apei (2Pet 3:3-5).

„Legea lui Dumnezeu, standardul divin al neprihănirii, este declarată ca fiind fără efect [în acest secol]. Vrăjmaşul a tot adevărul lucrează cu putere înşelătoare pentru a-i face pe oameni, bărbaţi şi femei, să aşeze instituţiile omeneşti acolo unde ar trebui să fie Dumnezeu, şi să uite ceea ce a fost menit pentru fericirea şi salvarea omenirii. Totuşi această apostazie, oricât de răspândită a ajuns, nu este universală. Nu toţi cei din lume sunt nelegiuiţi şi păcătoşi; nu toţi s-au aliat cu vrăjmaşul lui Dumnezeu. Dumnezeu are multe mii care nu şi-au plecat genunchiul înaintea lui Baal, mulţi care tânjesc să înţeleagă mai pe deplin pe Hristos şi legea, mulţi care speră împotriva oricărei nădejdi că Isus va veni curând să pună capăt domniei păcatului şi morţii. Şi sunt mulţi care se închină lui Baal din neştiinţă, dar cu care Spiritul lui Dumnezeu luptă încă. Aceştia au nevoie de ajutorul personal al acelora care au învăţat să Îl cunoască pe Dumnezeu şi puterea Cuvântului Său. Într-un timp ca acesta, fiecare copil al lui Dumnezeu ar trebui să fie angajat activ în ajutarea altora.”— Idem., pg. 170, 171. (engl.) (ro. cap. 13, „Ce faci tu aici, Ilie?”).

Joi 24 iulie
5. RESPONSABILITATEA NOASTRĂ EVANGHELISTICĂ ASTĂZI

a. Când Ilie s-a plâns că a rămas singur, ce i-a descoperit Domnul? 1 Împăraţi 19:18.
Dar voi lăsa în Israel şapte mii de bărbaţi, şi anume pe toţi cei ce nu şi-au plecat genunchii înaintea lui Baal şi a căror gură nu l-au sărutat.” (1Imp 19:18).

„Ce lucrare ciudată ar fi făcut Ilie să numere Israelul în timpul când judecăţile lui Dumnezeu cădeau asupra poporului care dădea înapoi în credinţă! El putea să numere doar o persoană care era de partea Domnului.”— Profeţi şi regi, pg. 189 (engl.) (ro. cap. 14, „În spiritul şi puterea lui Ilie”).

b. Care este datoria noastră ţinând cont de faptul că „Dumnezeu are multe mii care nu şi-au plecat genunchii înaintea lui Baal”, şi cu care „Spiritul lui Dumnezeu încă luptă”? Matei 28:19, 20.
Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. 20 Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului.” Amin. (Mat 28:19-20).

„Între locuitorii pământului, risipiţi în toate ţările, sunt cei care nu şi-au plecat genunchiul înaintea lui Baal. Asemenea stelelor cerului, care apar doar noaptea, aceste suflete credincioase vor străluci când întunericul acoperă pământul şi negură mare popoarele... Dumnezeu are păstrat un firmament de aleşi care vor străluci încă în mijlocul întunericului, descoperind în mod clar unei lumi apostaziate puterea transformatoare a ascultării de Legea Sa... Cu cât mai neagră e noaptea, cu atât mai puternic vor străluci ei..
De aceea, să nu încerce nimeni să numere Israelul astăzi, ci fiecare să aibă o inimă de carne, o inimă plină de simpatie tandră, o inimă care, asemenea inimii lui Hristos, merge să salveze o lume pierdută.”—Idem., pg. 188, 189 (engl.) (ro. cap. 14, „În spiritul şi puterea lui Ilie”).

Vineri 25 iulie
ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ

1. Cum a arătat Ilie laşitate spirituală după ce a dat dovadă de o mare tărie morală?
2. La ce îndemn ar trebui să mediteze în mod serios fiecare credincios— întrucât fiecare dintre noi suntem chemaţi să fim martori pentru Hristos?
3. Care este remediul pentru descurajare?
4. Când Ilie s-a plâns de faptul că este singur, ce a declarat Dumnezeu?
5. Care este datoria noastră faţă de toţi cei care nu şi-au plecat niciodată genunchiul înaintea lui Baal?