Săptămâna de rugăciune 2018 - Ambasadori pentru Hristos

Predicând evanghelia la orice faptura

„Mergeți în toată lumea și propovăduiți evanghelia la orice făptură.” (Marcu 16:15). „Veți primi o putere, după ce Duhul Sfânt va veni peste voi: și îmi veți fi martori atât în Ierusalim, cât și în Iudeea, și în Samaria, și până la marginile cele mai îndepărtate ale pământului.” (Fapte 1:8). Conform acestor versete biblice, este clar că solia evangheliei trebuie să ajungă la marginile pământului. Vestea bună a salvării în Hristos trebuie să își croiască drum dincolo de granițe și oceane, pentru a ajunge la cele mai îndepărtate colțuri ale planetei. Aceasta este porunca divină și ea este misiunea noastră, ca popor ales al lui Dumnezeu. Dacă lumea trebuie să fie luminată de slava lui Dumnezeu, noi avem o parte importantă de îndeplinit în această lucrare.

Fără nicio îndoială, noi simțim uneori aceleași limite pe care ucenicii le-au simțit cu siguranță când Mântuitorul le-a poruncit să predice evanghelia tuturor. Provocarea era prea mare pentru ei, la fel cum este și pentru noi, însă promisiunea făcută lor – că prezența Sa îi va însoți până la marginea pământului – ne aparține de asemenea și nouă. (Ioan 17: 18, 20). Mulțumim Domnului, în Biblie și în Spiritul Profetic găsim nu doar însărcinarea încredințată de a prelucra întreg câmpul, ci, de asemenea, și forma și metodele prin care să ajungem la acest obiectiv în scurtul timp rămas. Domnul ne-a încredințat planul Său de evanghelizare, însă ne-a lăsat de asemenea și instrumentele pentru a-l realiza cu succes.

Lucrarea misionară medicală

„Întreg capul este bolnav, și întreaga inimă slăbită. Din tălpile picioarelor până în creștetul capului nu este nimic sănătos; doar răni, și vânătăi, și răni putrezite: nu au fost închise, nici legate.” (Isaia 1:5-6 engl. KJV).

„Pământul... este mânjit sub locuitorii lui; pentru că ei au încălcat legile, au schimbat rânduiala, au rupt legământul veșnic. De aceea blestemul a devorat pământul.” (Isaia 24:5, 6).

„Am ajuns într-un timp când fiecare membru al bisericii trebuie să se prindă de lucrarea misionară medicală. Lumea este o leprozerie plină cu victimele bolii fizice, cât și spirituale. Peste tot oamenii pier din lipsa unei cunoștințe a adevărurilor care ne-au fost încredințate. Membrii bisericii au nevoie de o trezire, ca să își poată realiza responsabilitatea de a împărți aceste adevăruri.” 1

„În timpul slujirii Sale, Isus a devotat mai mult timp vindecării celor bolnavi, decât predicării. Minunile Sale mărturiseau despre adevărul cuvintelor Sale, despre faptul că El nu a venit pentru a distruge, ci pentru a salva.. Urmașii lui Hristos trebuie să lucreze așa cum a lucrat El.Trebuie să îi hrănim pe cei flămânzi, să îi îmbrăcăm pe cei goi și să îi mângâiem pe cei suferinzi și apăsați. Trebuie să slujim celor care sunt în disperare, și să le inspirăm speranță celor fără nădejde.”2

Multe uși acum închise se vor deschide în fața atingerii delicate a misionarului medical. Există mii de suflete la care nu s-ar ajunge niciodată dacă nu am folosi pana pătrunzătoare – lumina despre reforma sănătății. Atât în lume cât și în creștinism, cu diferitele sale grupări religioase, există multe suflete care Îl așteaptă pe Restauratorul trupului, sufletului și spiritului. Acolo unde există durere putem folosi cheile din mâinile noastre pentru a deschide ușa multor inimi pentru adevăr: un cuvânt de încurajare, un sfat plin de dragoste cu privire la nutriție, rugăciune fierbinte pentru cei bolnavi, tratamente simple prin remedii naturale, cântări de laudă, rugăciune pentru familiile care trec prin dificultăți – toate acestea vor deschide calea pentru a ajunge la oameni cu evanghelia pentru că marea noastră nevoie este ocazia lui Dumnezeu. (Luca 4:18).

Vizite personale acasă

Apostolul Pavel a mărturisit: „Știți că nu am ascuns nimic din ce vă era de folos, și nu m-am temut să vă propovăduiesc și să vă învăț public și din casă în casă... De aceea vegheați, și aduceți-vă aminte că, timp de trei ani, zi și noapte n-am încetat să vă sfătuiesc cu lacrimi pe fiecare dintre voi.” (Fapte 20:20, 31).

„Succesul vostru nu va depinde atât de mult de cunoștința și realizările voastre, cât va depinde de abilitatea voastră de a vă găsi calea spre inimă.”3

„Mult depinde de modul în care îi întâmpinați pe cei pe care îi vizitați. Puteți apuca mâna unei persoane în salut într-un asemenea mod, încât să îi câștigați încrederea dintr-odată, sau într-un mod  atât de rece, încât el va crede că nu aveți niciun interes pentru el.”4

„Această lucrare din casă în casă, căutând suflete, alergând după oaia pierdută, este lucrarea cea mai importantă care poate fi făcută.”5

„Toți cei care pot, ar trebui să facă lucrare personală. În timp ce merg din casă în casă, explicând oamenilor Scripturile într-un mod clar, simplu, Dumnezeu face adevărul puternic pentru a salva. Mântuitorul îi binecuvântează pe cei care fac această lucrare.”6

„De o importanță egală cu eforturile publice este lucrarea din casă în casă în locuințele oamenilor. În marile orașe există anumite clase la care nu se poate ajunge prin adunări publice. Acești oameni trebuie căutați la fel cum păstorul caută oaia sa pierdută. Trebuie depus efort personal, stăruitor, în favoarea lor. Când lucrarea personală este neglijată, multe ocazii prețioase sunt pierdute, care, dacă ar fi folosite, ar duce în mod hotărât înainte lucrarea.”7

„Familii care țin Sabatul să se mute ... [în regiuni noi] și să trăiască adevărul în fața celor care nu îl cunosc. Aceste familii pot fi un ajutor unii pentru alții, însă să fie atenți să nu facă nimic ce va îngrădi calea lor. Să facă lucrarea creștină de ajutorare, hrănindu-i pe cei flămânzi și îmbră- cându-i pe cei goi. Aceasta va avea o influență mult mai puternică spre bine decât prezentarea de predici. Sunt necesare fapte, precum și cuvinte, de simpatie. Ca introducere pentru prezentarea mesajului Său, Hristos făcea fapte de dragoste și generozitate. Acești lucrători să meargă din casă în casă, ajutând acolo unde este nevoie de ajutor, și, când se oferă ocazia, povestind istoria crucii. Hristos trebuie să fie tema lor. Ei nu trebuie să zăbovească asupra subiectelor de doctrină; să vorbească despre lucrarea și sacrificiul lui Hristos. Să se prindă de neprihănirea Sa, manifestând în viețile lor puritatea Sa.”8

„Între membrii din bisericile noastre ar trebui să existe mai multă lucrare din casă în casă, lucrare de prezentare a lecturilor biblice [pe care noi astăzi le numim studii biblice], de distribuire de literatură.”9 „Domnul cheamă la eforturi serioase în locuri unde oamenii nu știu nimic despre adevăr. Cântarea, rugăciunea și studiile biblice sunt necesare în căminurile oamenilor... Cei care fac această lucrare trebuie să aibă o cunoștință serioasă a Scripturilor. ‚Stă scris’ trebuie să fie arma lor de apărare.”10

Slujirea prin muzică

„Ce este de făcut atunci? Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga și cu mintea; voi cânta cu duhul, dar voi cânta și cu mintea.” (1 Corinteni 14:15).

„Există doar puține mijloace mai eficiente pentru fixarea cuvintelor [lui Dumnezeu] în memorie ca repetarea lor prin cântare. Și o astfel de cântare are o putere minunată. Ea are puterea de a supune naturile aspre și necultivate; puterea de a trezi gândul și a stârni simpatie, de a promova armonia de acțiune și de a alunga întunericul și presentimentele care distrug curajul și slăbesc efortul.”11 A cânta spre slava lui Dumnezeu alungă vrăjmașul și a-L lăuda pe Dumnezeu îl face [n.tr. pe vrăjmașul] să dea înapoi, dându-ne victoria.

„În timp ce Hristos lucra la bancul de lucru al tâmplarului, alții Îl înconjurau uneori, încercând să Îl facă să devină nerăbdător; însă El începea să cânte câțiva dintre frumoșii psalmi, și înainte ca ei să realizeze ce fac, se uneau cu El în cântare, influențați, după cum se vede, de puterea Duhului Sfânt, care era acolo.”12 Sufletele sunt atrase spre Hristos și biserica Sa prin slujirea prin muzică. Un imn care inspiră poate să atingă corzile inimii, iar sufletul este înmuiat și supus să primească adevărul salvator în Isus Hristos.                                                                                                                            

Slujirea prin colportaj

„Aruncă-ți pâinea pe ape: căci după multe zile o vei găsi iarăși. Împarte-o în șapte și chiar în opt; căci nu știi ce nenorocire va da peste pământ... Dimineața seamănă-ți sămânța și până seara nu lăsa mâna să ți se odihnească; fiindcă nu știi ce va izbuti, aceasta sau aceea, sau dacă amândouă sunt deopotrivă de bune.” (Eclesiastul 11:1, 2, 6). A oferi instruire în domeniul de lucrare de colportaj este o sarcină pe care biserica nu trebuie să o neglijeze.

„Când tinerii intră în câmpul de colportaj, umpluți de o dorință intensă de a-i salva pe semenii lor, o recoltă pentru Domnul se va strânge, ca urmare a eforturilor lor. Atunci, fie ca ei să meargă ca misionari, pentru a proclama adevărul prezent, rugându-se în mod constant  pentru o lumină sporită și pentru călăuzirea Duhului Sfânt, ca ei să poată ști cum să spună cuvinte la timp celor obosiți. Să folosească fiecare ocazie de a îndeplini fapte de amabilitate, amintindu-și că ei îndeplinesc misiuni pentru Domnul.”13 „Publicațiile noastre seamănă acum sămânța adevărului, și sunt instrumentele pentru a aduce atât de multe suflete la Hristos, ca și cuvântul predicat. Biserici întregi au fost ridicate ca urmare a circulației lor.”14

Vânzarea de cărți și reviste poate fi rodnică, totuși interesul pentru adevăr poate fi, de asemenea, trezit prin studii, sondaje de opinii religioase, chestionare despre subiecte de sănătate și de familie. Aceste cercetări pavează drumul pentru conversații, și cursuri biblice ar trebui să fie disponibile pentru a răspunde interesului trezit. Isus ne-a dat câteva exemple despre un sondaj de opinie: „Isus a venit în părțile Cezareii lui Filip și i-a întrebat pe ucenicii Săi: ‚Cine zic oamenii că este Fiul Omului?’ Ei au răspuns: ‚Unii zic că este Ioan Botezătorul, alții zic că este Ilie, iar alții zic că este Ieremia sau unul dintre profeți.’‚Dar voi cine ziceți că sunt Eu?’ i-a mai întrebat El. Simon Petru a răspuns: ‚Tu ești Hristosul, Fiul Dumnezeului celui Viu!’” (Matei 16:13-16). (Această conversație a avut loc în cercul ucenicilor, dar un exemplu similar în context public se găsește în Matei 11:7-11). Apelul lui Dumnezeu răsună de-a lungul secolelor: „Cutreierați drumurile Ierusalimului, priviți cu luare-aminte și căutați în piețe! Dacă veți găsi un om care să înfăptuiască ce este drept și să caute adevărul, voi ierta Ierusalimul.” (Ieremia 5:1).

Conferinţe publice

Isus este prezentat în scripturi ca cel mai mare orator cunoscut vreo-dată. Adesea discursurile Sale erau ținute în câmpuri deschise, în auzul urechilor unor mari mulțimi. (Vezi Matei 5:1, 2;14:14; Luca 21:37, 38). Apostolii au adoptat, de asemenea, această abordare în predicarea evangheliei. După Cincizecime, soliile lor erau însoțite de putere și înțelepciune de sus pentru a atinge inimile a mii de ascultători. (Vezi Fapte 2:41; 4:4).

Când William Miller a ținut prezentări despre a doua venire a lui Hristos, aceasta atrăgea mulțimi și producea o mare senzație. „Nicio agitație sălbatică nu caracteriza întrunirile, ci o solemnitate profundă pătrundea mințile celor care ascultau.”15 Ellen Harmon a participat la aceste întâlniri și a fost profund mișcată de ele. „În orașele de astăzi, unde există atât de multe lucruri care să atragă și să încânte, interesul oamenilor poate fi trezit nu prin eforturi obișnuite. Predicatori numiți de Dumnezeu vor găsi că este necesar să depună eforturi extraordinare pentru a captiva atenția mulțimilor. Și când reușesc să adune laolaltă un mare număr de oameni, ei trebuie să prezinte mesaje de un caracter atât de neobișnuit, încât oamenii să fie treziți și avertizați.”16

Întruniri de tabără

„Întruniri de tabără trebuie ținute în multe locuri, și după ce se încheie întrunirea de tabără trebuie făcută lucrare evanghelistică. Astfel trebuie strânși snopii.”17 „Locuitorii unei cetăți vor merge la cealaltă și vor zice: ‚Haideți să mergem degrabă să ne rugăm Domnului și să-L căutăm pe Domnul oștirilor: Eu voi merge de asemenea!’” (Zaharia 8:21 engl. KJV).

„Întrunirile de tabără reprezintă unul dintre cei mai importanți agenți în lucrarea noastră. Ele sunt una dintre cele mai eficiente metode de a captiva atenția oamenilor și de a ajunge la toate clasele cu invitația evangheliei. Timpul în care trăim este un timp de interes intens. Ambiția și războiul, plăcerea și goana după bani absorb mințile oamenilor. Satan vede că timpul său este scurt, și el și-a pus toți agenții la lucru, ca oamenii să fie înșelați, amăgiți, ocupați și fermecați, până când timpul de probă se va încheia și ușa milei va fi pe veci închisă.”18 „Dacă adunările noastre de tabără vor fi conduse așa cum trebuie să fie, ele vor fi o lumină în lume. Ele ar trebui să fie ținute în orașele mari și în orășele unde solia adevărului nu a fost proclamată. Și ele ar trebui să continue pentru două sau trei săptămâni. Poate fi recomandabil uneori să se țină câte o adunare de tabără pentru câteva ocazii succesive în același loc; dar ca regulă, locul ar trebui schimbat de la an la an. În loc de a avea adunări de tabără uriașe în doar câteva localități, s-ar realiza mai mult bine dacă am avea întruniri mai mici în mai multe locuri. Astfel lucrarea se va extinde în mod constant în câmpuri noi.”19

De ce să particip la adunarea de tabără?

„Veniți, frați și surori, la aceste întruniri sacre convocate, pentru a-L găsi pe Isus. El va veni la sărbătoare. El va fi prezent și va face pentru voi ceea ce aveți cel mai mult nevoie să fie făcut. Fermele voastre nu trebuie considerate de o valoare mai mare decât interesul cel mai înalt al sufleului.”20

„Este important ca membrii bisericilor noastre să participe la întâlnirile noastre de câmp. Vrăjmașii sufletelor sunt mulți; și pentru că numărul nostru este mic, ar trebui să prezentăm un front cât de puternic posibil. În mod individual voi aveți nevoie de beneficiile adunării, și Dumnezeu vă cheamă să fiți unul din cei prezenți în numărul celor din rândurile adevărului. Unii vor spune: ‚Este prea costisitor să călătoresc, și ar fi mai bine pentru noi să economisim banii și să îi dăm pentru înaintarea lucrării acolo unde aceștia sunt atât de necesari.’ Nu judecați în felul acesta; Dumnezeu vă cheamă să vă luați locul în rândul poporului Său. Întăriți întrunirea prin tot ceea ce puteți, fiind prezenți cu familiile voastre. Depuneți eforturi suplimentare pentru a participa la adunarea poporului lui Dumnezeu. Frați și surori, ar fi mult mai bine pentru voi să lăsați afacerea voastră să sufere, decât să neglijați ocazia de a asculta solia pe care Dumnezeu o are pentru voi. Nu prezentați nicio scuză care să vă împiedice de la a câștiga orice avantaj spiritual posibil. Aveți nevoie de fiecare rază de lumină. Aveți nevoie să fiți calificați să dați un motiv pentru speranța care este în voi, cu blândețe și teamă. Nu vă puteți permite să pierdeți vreun astfel de privilegiu.”21

Mutându-ne în regiuni noi

„Domnul îi zisese lui Avraam: ‚Ieși din țara ta, dintre rudeniile tale și din casa tatălui tău și vino în țara pe care ți-o voi arăta!’” (Geneza 12:1). Uneori, când cei din poporul nostru se mută dintr-un oraș sau dintr-o țară în alta, ei cad ușor în anonimitate și astfel își pierd legătura cu biserica – și în unele cazuri relația lor cu Isus, doar pentru a sfârși în moarte spirituală. Însă planul lui Dumnezeu este ca, în loc de aceasta, să Îl luăm pe Isus cu noi oriunde am merge, așa cum a făcut Avraam. Oriunde ne ridicăm tabăra, ar trebui întemeiat un nou câmp de misiune, la fel cum Avraam lăsa în urmă un altar pentru Domnul.

„Dumnezeu cheamă familii creștine să meargă în comunități sociale care sunt în întuneric și rătăcire, și să lucreze în mod înțelept și perseverent pentru Maestrul. A răspunde la această chemare cere sacrificiu de sine.” 22

„Membrii laici din bisericile noastre pot îndeplini o lucrare care, până acum, abia dacă au început-o. Nimeni nu ar trebui să se mute în locuri noi doar de dragul avantajelor lumești; ci acolo unde se deschide calea să obții o existență, una sau două familii care sunt bine întemeiate în adevăr să pătrundă într-un loc, pentru a lucra ca misionari. Ei ar trebui să simtă o dragoste pentru suflete, o povară de a lucra pentru ei, și ar trebui să facă obiectul lor de studiu acela de a ști cum să îi aducă la adevăr. Ei pot distribui publicațiile noastre, pot ține întâlniri în casele lor, pot deveni familiarizați cu vecinii lor și îi pot invita să vină la aceste întâlniri. Astfel ei pot lăsa lumina lor să strălucească prin fapte bune.”23

Materiale tipărite și audio-vizuale

 

Pe lângă răspândirea literaturii tipărite, o metodă eficientă de evanghelizare pentru membrii laici este prin folosirea materialelor audio-vizuale. Mesaje scurte înregistrate audio sau video au avut o influență extraordinară asupra multor suflete, care au ajuns să ia poziție de partea adevărului. Oriunde a fost testată această metodă, știm că ea funcționează. Frați din diferite țări pot da mărturie despre faptul că ceea ce spunem este adevărat.

„Trebuie introduse noi metode. Poporul lui Dumnezeu trebuie să se trezească pentru nevoile timpului în care trăim. Dumnezeu are oameni pe care îi va chema în serviciul Său – oameni care nu vor duce înainte lucrarea în modul lipsit de viață în care a fost condusă în trecut...”24

„Se vor plănui mijloace pentru a ajunge la inimi. Unele dintre meto- dele folosite în această lucrare vor fi diferite de metodele folosite în trecut; însă nimeni să nu blocheze, din această pricină, calea prin critică. E nevoie de oameni care se roagă lui Dumnezeu pentru înțelepciune și care, sub călăuzirea lui Dumnezeu, pot aduce viață nouă în vechile metode de lucru și pot inventa planuri noi și metode de a trezi interesul membrilor bisericii și de a ajunge la bărbații și femeile din lume.”25

Programe radio și TV

„Încolo, fraților, rugați-vă pentru noi, astfel cuvântul Domnului să se răspândească și să fie proslăvit cum este la voi.” (2 Tesaloniceni 3:1). Ar fi o mare greșeală să nu folosim avantajele mass media pentru a predica evanghelia. Prin programe radio și TV și forme selective de medii sociale putem ajunge la sute și chiar mii cu mesajul lui Hristos, Mielul lui Dumnezeu, care îndepărtează păcatul lumii. Isus a declarat: „Ce vă spun Eu la întunerec, voi să spuneți la lumină; și ce auziți șoptindu-se la ureche, să propovăduiți de pe acoperișul caselor.” (Matei 10:27).

Fără îndoială, aceasta este o altă cale eficientă prin care să ajungem la mulți cu mesajul adevărului. Mai mulți lucrători trebuie să fie educați pentru a-și desăvârși acest frumos talent de a vorbi înțelept de la microfoanele unui post de radio sau canal TV. Fie ca Domnul să binecuvânteze toate mijloacele folosite la predicarea evangheliei. Amin!

Referințe

1 Mărturii, vol.7, p.62 (secțiunea 2, subcap. Cunoștința despre principiile sănătății).

2 Hristos, Lumina lumii, p.350 (cap.37, Primii evangheliști).

3 Evanghelizarea, p.437 (cap.13, subcap. știgând familii).

4 Slujitorii evan- gheliei p.189 (cap.6, subcap.Vizitând căminele).

5 Evanghelizare, p.431 (cap.13, subcap.Vizite din casă în casă).

6 Ibid., p.442 (cap.13, subcap. Învățând arta lucrării personale).

7 Mărturii, vol.9, p.111 (secțiunea 3, subcap. Nevoia de lucrare din casă în casă).

8 Ibid., vol.7, p.227, 228 (secțiunea 5, subcap.Ce se poate face).

9 Ibid., vol.9, p.127 (secțiunea 3, subcap.Importanța lucrării personale).

10 The Upward Look, p.58.

11 Educația, p.167, 168 (cap.17, Poezia și cântarea).

12 Căminul adventist, p.443 (cap.71, Vorbirea).

13 Slujitorii evangheliei, p.96 (cap.3, subcap. Distribuirea de literatură ca o educație pentru slujire).

14 The Review and Herald, 10 iunie 1880.

15 Christian Experience and Teachings of Ellen G.White, p.16.

16 Mărturii, vol.9, p.109 (secțiunea 3, subcap. Metode de lucru).

17 Evanghelizarea, p.399 (cap. 11, subcap. Orașele din Est și din Sud).

18 Mărturii, vol.6, p.31 (secțiunea 2, subcap. Întâlnirile de tabără)

19 Ibid., p.33 (secțiunea 3, subcap. Ajungând la mulțimi).

20 Ibid., vol.2, p.575, 576 (cap.70, Întâlniri sociale).

21 Ibid., vol.6, p.39 (secțiunea 2, Participarea membrilor bisericii).

22 Ibid., vol.9, p.33 (secțiunea 1, Diferite domenii de slujire).

23 Mărturii, vol.8, p.245 (secțiunea 4, Fiți în gardă).

24 Evanghelizarea, p.70 (cap.4, Planificarea cam- paniei publice).

25 Ibid., p.105 (cap.5, Acceptând mai mult decât metodele unui singur om)