Lecția 6. Întăriți în Adevărul Prezent

Text de memorat: „De aceea, nu voi neglija să vă amintesc totdeauna despre acestea, deși le știți și sunteți întemeiați în adevărul prezent.” (2 Petru 1:12).

„Noi nu avem nici o îndoială, nici nu ne-am îndoit de-a lungul anilor, că doctrinele pe care le avem astăzi constituie adevărul prezent și că ne apropiem de judecată. Noi ne pregătim să-L întâmpinăm pe El, care, escortat de un cortegiu de îngeri, are să apară pe norii cerului pentru a da celor credincioși și drepți retuşul final al nemuririi.” – Mărturii pentru comunitate, vol. 2, p. 355 (cap. 52 – Cumpătare creștină).

Studiu recomandat: Scrieri timpurii, pp. 61-71 engl. (cap. Mesagerii— cap. Pregătire pentru sfârşit).

Duminică 4 august

1. CRESCÂND AICI ȘI ACUM

a. Ce le-a subliniat apostolul Petru credincioșilor? 2 Petru 1:12–15.

2 Petru 1:12-15: „De aceea, voi fi gata să vă aduc totdeauna aminte de lucrurile acestea, măcar că le ştiţi şi sunteţi tari în adevărul pe care-l aveţi [engl. sunteți tari în adevărul prezent]. Dar socotesc că este drept, cât voi mai fi în cortul acesta, să vă ţin treji aducându-vă aminte; căci ştiu că dezbrăcarea de cortul meu va veni deodată, după cum mi-a arătat Domnul nostru Isus Hristos. Îmi voi da osteneala, dar, ca, şi după moartea mea, să vă puteţi aduce totdeauna aminte de aceste lucruri.”

„A existat un adevăr prezent pentru zilele lui Luther— un adevăr de o deosebită importanță pentru vremea aceea; există un adevăr prezent și pentru biserica de astăzi. Acela care face totul după sfatul voii Sale, a găsit cu cale să-i pună pe oameni în diferite situații și să le încredințeze îndatoriri speciale pentru vremurile în care trăiesc și pentru condițiile în care se găsesc. Dacă aceștia vor să prețuiască lumina care le-a fost dată, li se va descoperi o înţelegere mai profundă a adevărului.” – Tragedia veacurilor, p. 143 (cap. 7 – Despărțirea lui Luther de Roma).

b. Explicați cum ar trebui să creștem în înțelegerea luminii cerești. Evrei 5:12–14; 6:1–3.

Evrei 5:12-14: „În adevăr, voi, care de mult trebuia să fiţi învăţători, aveţi iarăşi trebuinţă de cineva să vă înveţe cele dintâi adevăruri ale cuvintelor lui Dumnezeu şi aţi ajuns să aveţi nevoie de lapte, nu de hrană tare. Şi oricine nu se hrăneşte decât cu lapte nu este obişnuit cu cuvântul despre neprihănire, căci este un prunc. Dar hrana tare este pentru oamenii mari, pentru aceia a căror judecată s-a deprins, prin întrebuinţare, să deosebească binele şi răul.”

Evrei 6:1-3: „De aceea, să lăsăm adevărurile începătoare ale lui Hristos şi să mergem spre cele desăvârşite, fără să mai punem din nou temelia pocăinţei de faptele moarte şi a credinţei în Dumnezeu, învăţătura despre botezuri, despre punerea mâinilor, despre învierea morţilor şi despre judecata veşnică. Şi vom face lucrul acesta, dacă va voi Dumnezeu.”

„Fiecare pas de credință și de ascultare aduce sufletul într-o legătură mai strânsă cu Lumina lumii, în care ‘nu este deloc întuneric.’” – Tragedia veacurilor, p. 476 (cap. 27 – Redeșteptări moderne).

Luni 5 august

2. RĂSPUNDERE

a. De ce și cum trebuie să ne schimbăm planul de acțiune atunci când primim mai multă lumină trimisă din ceruri? Iacov 4:17; Proverbe 4:18; Matei 6:23.

Iacov 4:17: „Deci cine ştie să facă bine, şi nu face, săvârşeşte un păcat!”

Proverbe 4:18: „Dar cărarea celor neprihăniţi este ca lumina strălucitoare, a cărei strălucire merge mereu crescând până la miezul zilei.”

Matei 6:23: „dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. Aşa că, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta!”

„Dumnezeu cere de la poporul Său, în raport cu harul și adevărul care le-au fost date. Toate cerințele Lui drepte trebuie să fie împlinite pe deplin. Ființele responsabile trebuie să umble în lumina care strălucește pe calea lor. Dacă nu fac așa, lumina lor devine întuneric, și întunericul lor este mare, în raport cu abundența luminii lor. Asupra poporului lui Dumnezeu a strălucit lumină acumulată; dar mulți au neglijat să urmeze lumina, și din această cauză sunt într-o stare de mare slăbiciune spirituală.

Poporul lui Dumnezeu nu piere acum din lipsă de cunoștință. Ei nu vor fi condamnați pentru că n-au cunoscut calea, adevărul și viața. Adevărul pe care au ajuns să-l înțeleagă și lumina care a strălucit asupra sufletului lor, dar care a fost neglijată sau refuzată, îi vor condamna. Aceia care niciodată n-au avut lumină spre a o respinge nu se vor afla sub condamnare. Ce ar fi putut fi făcut mai mult pentru via lui Dumnezeu, decât a fost făcut? Lumină, lumină prețioasă strălucește asupra poporului lui Dumnezeu; dar ea nu-i va mântui, decât dacă ei consimt să fie mântuiți prin ea, s-o trăiască pe deplin, și s-o transmită altora din întuneric. Dumnezeu îl cheamă pe poporul Său să acționeze. Este necesară o lucrare individuală, de mărturisire și părăsire a păcatelor și de întoarcere la Domnul. Nimeni nu poate face această lucrare pentru altul. Cunoștința religioasă s-a acumulat și aceasta a mărit corespunzător obligațiile. Asupra bisericii a strălucit multă lumină și, prin ea, ei sunt condamnați, pentru că au refuzat să umble în ea. Dacă ar fi orbi, ar fi fără păcat. Dar ei au văzut lumina și au auzit mult adevăr, totuși nu sunt înțelepți și sfinți. Mulți n-au avansat, timp de ani de zile, în cunoștință și sfințire. Ei sunt pitici spirituali. În loc să înainteze spre desăvârșire, merg înapoi spre întunericul și robia din Egipt. Mințile lor nu sunt exersate spre evlavie și sfințire adevărată.

Vrea Israelul lui Dumnezeu să se trezească? Vor toți cei care mărturisesc evlavia să caute să îndepărteze fiecare greșeală, să-I mărturisească lui Dumnezeu orice păcat ascuns, și să-și mâhnească sufletul înaintea Lui? Vor ei să cerceteze, cu cea mai mare smerenie, motivele fiecărei acțiuni și știu ei că ochiul lui Dumnezeu citește totul și cercetează fiecare lucru ascuns? Fie ca lucrarea să fie completă, iar consacrarea față de Dumnezeu, totală. El cheamă la o predare deplină a tot ceea ce avem și suntem. Pastori și popor au nevoie de o nouă convertire, o schimbare a minții, fără de care nu sunt o mireasmă de viață spre viață, ci de la moarte spre moarte.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 2, pp. 123, 124 (cap. 16 – Privește la Isus)

Marți 6 august

3. ADEVĂRUL PREZENT

a. Dați exemple de subiecte care să fie punctul central al studiului și de la care ar trebui să nu fim distrași. Daniel 7:9, 10; 8:14; Psalmi 119:33–35.

Daniel 7:9, 10: „Mă uitam la aceste lucruri, până când s-au aşezat nişte scaune de domnie. Şi un Îmbătrânit de zile a şezut jos. Haina Lui era albă ca zăpada, şi părul capului Lui era ca nişte lână curată; scaunul Lui de domnie era ca nişte flăcări de foc, şi roţile lui ca un foc aprins. Un râu de foc curgea şi ieşea dinaintea Lui. Mii de mii de slujitori Îi slujeau şi de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea Lui. S-a ţinut judecata şi s-au deschis cărţile.”

Daniel 8:14: „Şi el mi-a zis: „Până vor trece două mii trei sute de seri şi dimineţi; apoi Sfântul Locaş va fi curăţat!”

Psalmi 119:33-35: „Învaţă-mă, Doamne, calea orânduirilor Tale, ca s-o ţin până la sfârşit! Dă-mi pricepere, ca să păzesc Legea Ta şi s-o ţin din toată inima mea! Povăţuieşte-mă pe cărarea poruncilor Tale, căci îmi place de ea.”

„Există multe adevăruri prețioase în Cuvântul lui Dumnezeu, dar turma are nevoie acum de ‘adevărul prezent’. Am văzut primejdia ca solii să fugă de punctele importante ale adevărului prezent și să se ocupe de subiecte care nu sunt menite să aducă unitate în turmă și să sfințească sufletul. Satan se va folosi aici de orice avantaj posibil pentru a aduce vătămare cauzei.

Însă astfel de subiecte, cum ar fi Sanctuarul, studiat în legătură cu cele 2300 de zile, poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus, sunt foarte potrivite pentru a explica mișcarea adventă care a trecut și a arăta care este poziția noastră prezentă, a întări credința celor care se îndoiesc și de a oferi siguranța unui viitor glorios. Am văzut în mod repetat că acestea erau subiectele principale de care ar trebui să se ocupe solii.” – Scrieri timpurii, p. 63 (secț. — Mesagerii).

b. Timp de aproximativ 180 de ani (relativ recent în întreaga istorie mondială), care a fost un aspect esențial al adevărului prezent? Apocalipsa 14:6–13.

Apocalipsa 14:6-13: „Şi am văzut un alt înger, care zbura prin mijlocul cerului cu o Evanghelie veşnică, pentru ca s-o vestească locuitorilor pământului, oricărui neam, oricărei seminţii, oricărei limbi şi oricărui norod. El zicea cu glas tare: „Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-I slavă, căci a venit ceasul judecăţii Lui; şi închinaţivă Celui ce a făcut cerul şi pământul, marea şi izvoarele apelor!” Apoi a urmat un alt înger, al doilea, şi a zis: „A căzut, a căzut Babilonul, cetatea cea mare, care a adăpat toate neamurile din vinul mâniei curviei ei!” Apoi a urmat un alt înger, al treilea, şi a zis cu glas tare: „Dacă se închină cineva fiarei şi icoanei ei şi primeşte semnul ei pe frunte sau pe mână, va bea şi el din vinul mâniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mâniei Lui; şi va fi chinuit în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului. Şi fumul chinului lor se suie în sus în vecii vecilor. Şi nici ziua, nici noaptea n-au odihnă cei ce se închină fiarei şi icoanei ei şi oricine primeşte semnul numelui ei! Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus.” Şi am auzit un glas din cer care zicea: „Scrie: Ferice de acum încolo de morţii care mor în Domnul!” „Da”, zice Duhul, „ei se vor odihni de ostenelile lor, căci faptele lor îi urmează

„Proclamarea primei, a celei de-a doua și a celei de-a treia solii îngerești a fost localizată în timp de cuvântul inspirat. Nici o iotă sau frântură nu trebuie schimbată. În același fel în care nici autoritatea omenească nu are dreptul de a înlocui Vechiul Testament cu Noul Testament, nu are dreptul de a schimba localizarea acestor solii. Vechiul Testament este Evanghelia în imagini și simboluri, iar Noul Testament este Evanghelia în esenţă. Amândouă sunt la fel de importante. Vechiul Testament ne prezintă învățăturile de pe buzele Domnului Hristos; ele nu și-au pierdut nicidecum puterea. Prima și cea de-a doua solie au fost date în 1843, respectiv 1844, iar acum ne aflăm în timpul proclamării celei de-a treia; dar toate trei trebuie proclamate în prezent. Întocmai ca și în trecut, este la fel de crucial acum ca aceste solii să fie din nou prezentate acelora care caută adevărul. Atât prin scris, cât și prin viu grai, noi suntem datori să proclamăm aceste solii în această ordine și să arătăm cum se împlinesc profețiile pentru a duce la solia celui de-al treilea înger. A treia solie nu poate exista fără primele două. Noi suntem datori să prezentăm aceste solii în publicațiile și intervențiile noastre orale, arătând în lumina istoriei profetice lucrurile care au fost și cele care au să vină.” – Sfaturi către editori, p. 26 (cap. 2 – Natura articolelor din periodice).

Miercuri 7 august

4. TÂNJIND DUPĂ CREȘTERE

a. Descrieți atitudinea care ne permite să îmbrățișăm adevărul prezent, pe măsură ce acesta se desfășoară, chiar și atunci când alții îl resping. Ieremia 29:13; Matei 18:3; Ioan 7:17.

Ieremia 29:13: „Mă veţi căuta, şi Mă veţi găsi, dacă Mă veţi căuta cu toată inima.”

Matei 18:3: „şi le-a zis: „Adevărat vă spun că, dacă nu vă veţi întoarce la Dumnezeu şi nu vă veţi face ca nişte copilaşi, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.”

Ioan 7:17: „Dacă vrea cineva să facă voia Lui, va ajunge să cunoască dacă învăţătura este de la Dumnezeu sau dacă Eu vorbesc de la Mine.”

„Când vei deveni asemenea unui copilaș, dispus să fii călăuzit, și când priceperea ta va fi sfințită și îți vei preda voința și prejudecățile, o asemenea strălucire îți va umple inima, încât va lumina Scripturile și îți va arăta adevărul prezent în armonia sa minunată. Îți va apărea asemenea unui lanț de aur, verigile prinzându-se una de alta într-un tot desăvârșit.” – Mărturii pentru comunitate, vol. 3, p. 448 (cap. 36 – Unitatea în Biserică).

b. Cum slăbește neglijența adesea impactul adevărului prezent – și care este leacul? Isaia 56:9, 10; 1 Corinteni 14:8; Apocalipsa 3:17–19.

Isaia 56:9, 10: „Veniţi, toate fiarele de pe câmp, veniţi de mâncaţi, toate fiarele din pădure! Toţi păzitorii lui sunt orbi, fără pricepere; toţi sunt nişte câini muţi, care nu pot să latre; aiurează, stau tolăniţi şi le place să doarmă. ”

1 Corinteni 14:8: „Şi, dacă trâmbiţa dă un sunet încurcat, cine se va pregăti de luptă?”

Apocalipsa 3:17-19: „Pentru că zici: „Sunt bogat, m-am îmbogăţit, şi nu duc lipsă de nimic”, şi nu ştii că eşti ticălos, nenorocit, sărac, orb şi gol, te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur curăţat prin foc, ca să te îmbogăţeşti; şi haine albe, ca să te îmbraci cu ele şi să nu ţi se vadă ruşinea goliciunii tale; şi doctorie pentru ochi, ca să-ţi ungi ochii şi să vezi. Eu mustru şi pedepsesc pe toţi aceia pe care-i iubesc. Fii plin de râvnă, dar, şi pocăieşte-te!”

„Noi suntem în primejdie de a prezenta solia îngerului al treilea într-un chip atât de imprecis, încât să nu-i impresioneze pe oameni. Atât de multe alte lucruri sunt introduse, încât însăși solia care ar trebui să fie proclamată cu putere ajunge să fie slabă și fără glas.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 6, p. 60 (cap. 4 – Adunările în tabără).

„Trăim cu siguranță în ultimele zile ale istoriei acestui pământ. Trebuie să dedicăm mult timp intereselor noastre spirituale, dacă vrem să experimentăm creșterea spirituală care este esențială în această epocă. Trebuie să facem reforme hotărâte. Vocea a spus: Străjerii trebuie să se trezească și să dea un semnal clar din trâmbiță. Vine dimineața; și, de asemenea, noaptea. Treziți-vă, străjerii Mei! Vocile care ar trebui să fie auzite prezentând adevărul sunt tăcute. Sufletele pier în păcatele lor, iar slujitorii, medicii și învățătorii sunt adormiți. Treziți-vă, străjerilor!” – The Pacific Union Recorder, 20 februarie 1908.

„Martorul Credincios declară că, atunci când crezi că te afli cu adevărat într-o stare de prosperitate, nu ai nici de unele. Nu este de ajuns ca pastorii să prezinte subiecte teoretice; ei ar trebui să prezinte și subiectele care sunt practice. Ei au nevoie să studieze lecțiile practice pe care le-a dat Hristos ucenicilor Săi și să le transforme în aplicații concrete pentru propriile lor suflete și pentru popor. Să presupunem că Hristos nu are o iubire plină de gingășie pentru poporul Său din cauză că dă această mărturie mustrătoare? O, nu! El, care a murit pentru a răscumpăra pe om de la moarte, iubește cu o iubire divină; și pe aceia pe care îi iubește îi mustră.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 3, p. 257 (cap. 27 – Biserica laodiceană).

Joi 8 august

5. PĂMÂNTUL LUMINAT DE SLAVĂ

a. Descrieți cum se extinde și accelerează adevărul prezent înainte de întoarcerea Domnului Isus pe acest pământ. Apocalipsa 18:1–5.

Apocalipsa 18:1-5: „După aceea, am văzut coborându-se din cer un alt înger, care avea o mare putere; şi pământul s-a luminat de slava lui. El a strigat cu glas tare şi a zis: „A căzut, a căzut Babilonul cel mare! A ajuns un locaş al dracilor, o închisoare a oricărui duh necurat, o închisoare a oricărei păsări necurate şi urâte; pentru că toate neamurile au băut din vinul mâniei curviei ei, şi împăraţii pământului au curvit cu ea, şi negustorii pământului s-au îmbogăţit prin risipa desfătării ei.” Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea: „Ieşiţi din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiţi părtaşi la păcatele ei şi să nu fiţi loviţi cu urgiile ei! Pentru că păcatele ei s-au îngrămădit şi au ajuns până în cer; şi Dumnezeu Şi-a adus aminte de nelegiuirile ei.”

„(Apocalipsa 18:1, 2, 4 — citat) Aceste versete indică o vreme când se va repeta anunțarea căderii Babilonului, așa cum a fost vestită de îngerul al doilea din Apocalipsa 14:8, cu mențiunea suplimentară asupra imoralităților care vor pătrunde în diferitele organizații care alcătuiesc Babilonul, în perioada de după prima vestire a soliei, în vara anului 1844....” – Tragedia veacurilor, p. 603 (cap. 38 – Ultima avertizare).

b. Cum trebuie să ne comportăm având în vedere modul în care majoritatea lumii vede mesajul adevărului prezent ca fiind supărător, deranjant? 1 Corinteni 2:12–16.

1 Corinteni 2:12-16: „Şi noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul care vine de la Dumnezeu, ca să putem cunoaşte lucrurile pe care ni le-a dat Dumnezeu prin harul Său. Şi vorbim despre ele nu cu vorbiri învăţate de la înţelepciunea omenească, ci cu vorbiri învăţate de la Duhul Sfânt, întrebuinţând o vorbire duhovnicească pentru lucrurile duhovniceşti. Dar omul firesc nu primeşte lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie; şi nici nu le poate înţelege, pentru că trebuie judecate duhovniceşte. Omul duhovnicesc, dimpotrivă, poate să judece totul, şi el însuşi nu poate fi judecat de nimeni. Căci „cine a cunoscut gândul Domnului, ca să-I poată da învăţătură?” Noi însă avem gândul lui Hristos.”

„Dumnezeu însuși trebuie să fie cel care ne îndrumă în experiența personală. Când Îl căutăm cu o inimă sinceră, Îi vom mărturisi defectele noastre de caracter, iar El a făgăduit să-i primească pe toți cei ce vin la El cu un spirit de dependență umilă. Cei care se supun cerințelor lui Dumnezeu vor avea prezența continuă a lui Hristos și vor prețui nespus tovărășia Sa. Prinzânduse de înțelepciunea divină, ei vor scăpa de nelegiuirea care este în lume prin pofte.” — Mărturii pentru pastori și slujitorii Evangheliei, p. 483 (cap. 69 – Iehova este Regele nostru).

„Când veniți la Hristos, nu vă veți lăuda: ‘Eu sunt sfânt’. Lăsați-L numai pe Dumnezeu să spună aceasta despre voi, căci nu vă cunoașteți propria inimă. Această laudă este o dovadă sigură că nu cunoașteți Scripturile și nici puterea lui Dumnezeu. Lăsați-L pe Dumnezeu să scrie în cărțile Sale, după voia Sa, că sunteți copii ascultători, ținând legile Sale cu o inimă veselă, iar rapoartele vor consemna aceasta înaintea îngerilor și oamenilor în ziua răsplătirii.” — The Signs of the Times, 2 decembrie 1887.

Vineri 9 august

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE

1. Cum este adevărul prezent pentru astăzi diferit față de vremurile trecute?

2. De ce sunt răspunzător în fața lui Dumnezeu pentru trăirea adevărului prezent?

3. De ce ar trebui să fac un obicei din a împărtăși altora adevărul prezent?

4. Cum afectează atitudinea față de lumina mai puternică creșterea mea spirituală?

5. Care trebuie să fie cursul meu hotărât de acțiune în fața împotrivirii?