Conţinut

Inchinare cu teama si reverenta

Lecția 10. Făcând deosebire între ceea ce este sfânt și ce este obișnuit

Sabat, 8 septembrie 2012

„[Preoții și leviții] vor învăța pe poporul Meu să deosebească ce este sfânt de ce nu este sfânt și vor arăta deosebirea dintre ce este necurat și ce este curat.” (Ezechiel 44:23).

„Pentru ca oamenii să poată face cea mai bună lucrare a lor arătând altora laudele lui Dumnezeu, tovărășiile lor trebuie să fie în așa fel, încât în mințile lor să păstreze ceea ce este sfânt despărțit de ceea ce este obișnuit.” – Testimonies, vol. 5, pag. 491 engl. (cap.: „Purtarea în casa Domnului”).

Recomandare pentru studiu:

Mărturii către predicatori, pag. 337, 356 engl.

Duminică

2 septembrie

1. LECȚII DIN ISTORIA BIBLICĂ

a. Ce mustrări și avertismente clare a dat Dumnezeu preoțimii? Leviticul 22:15; Ieremia 23:11; Ezechiel 22:26.

Leveticul 22:15 Preoţii să nu necinstească lucrurile sfinte aduse de copiii lui Israel, pe care le-au adus ei Domnului ca jertfă prin ridicare;

Ieremia 23:11 „Prorocii şi preoţii sunt stricaţi; le-am găsit răutatea chiar şi în Casa Mea, zice Domnul.

Ezechiel 22:26 Preoţii lui calcă Legea Mea şi Îmi pângăresc lucrurile Mele sfinte, nu fac nicio deosebire între ce este sfânt şi ce nu este sfânt, nici nu învaţă pe oameni să facă deosebire între ce este necurat şi ce este curat, îşi întorc ochii de la Sabatele Mele, şi sunt pângărit în mijlocul lor.

b. Cum a căutat Domnul să impresioneze pe poporul Său că trebuie să evite încumetarea? 1 Samuel 6:19, 20; 2 Samuel 6:1-11.

1Samuel 6:19-20 Domnul a lovit pe oamenii din Bet-Şemeş, când s-au uitat în chivotul Domnului; a lovit (cincizeci de mii) şaptezeci de oameni din popor. Şi poporul a plâns, pentru că Domnul îl lovise cu o mare urgie. 20 Oamenii din Bet-Şemeş au zis: „Cine poate sta înaintea Domnului, înaintea acestui Dumnezeu sfânt? Şi la cine trebuie să se suie chivotul, dacă se depărtează de la noi?”

2Samuel 6:1-11 David a strâns iarăşi pe toţi aleşii lui Israel, în număr de treizeci de mii de oameni. 2 Şi David, cu tot poporul care era cu el, a pornit de la Baale-Iuda, ca să suie de acolo chivotul lui Dumnezeu, înaintea căruia este chemat Numele Domnului oştirilor care stă între heruvimi deasupra chivotului. 3 Au pus chivotul lui Dumnezeu într-un car nou şi l-au ridicat din casa lui Abinadab, de pe deal; Uza şi Ahio, fiul lui Abinadab, cârmuiau carul cel nou. 4 L-au luat, dar, din casa lui Abinadab, de pe deal; Uza mergea alături de chivotul lui Dumnezeu, şi Ahio mergea înaintea chivotului. 5 David şi toată casa lui Israel cântau înaintea Domnului cu tot felul de instrumente de lemn de chiparos, cu harpe, cu lăute, cu timpane, cu fluiere şi cu ţambale. 6 Când au ajuns la aria lui Nacon, Uza a întins mâna spre chivotul lui Dumnezeu şi l-a apucat, pentru că era să-l răstoarne boii. 7 Domnul S-a aprins de mânie împotriva lui Uza, şi Dumnezeu l-a lovit pe loc pentru păcatul lui, şi a murit acolo lângă chivotul lui Dumnezeu. 8 David s-a întristat că Dumnezeu lovise pe Uza cu o astfel de pedeapsă, rupându-l pe loc. Şi locul acesta a fost numit până în ziua de azi Pereţ-Uza. 9 David s-a temut de Domnul în ziua aceea, şi a zis: „Cum să intre chivotul Domnului la mine?” 10 N-a vrut să aducă chivotul Domnului la el în cetatea lui David, şi l-a dus în casa lui Obed-Edom din Gat. 11 Chivotul Domnului a rămas trei luni în casa lui Obed-Edom din Gat, şi Domnul a binecuvântat pe Obed-Edom şi toată casa lui.

„Pe măsură ce învățăm tot mai mult despre ceea ce este Dumnezeu și despre ce suntem noi în ochii Săi, ne vom teme și vom tremura înaintea Sa.

Oamenii de astăzi să dea ascultare avertizării ce reiese din soarta acelora din vechime, care s-au încumetat să trateze cu ușurință ceea ce Dumnezeu a declarat ca fiind sfânt. Când israeliții s-au aventurat să deschidă chivotul la întoarcerea lui din țara filistenilor, îndrăzneala lor lipsită de reverență a fost pedepsită în mod vizibil. [1 Samuel 6:19, 20 citat].

Iarăși, luați în considerare judecata care a căzut asupra lui Uza. Când, în timpul domniei lui David, chivotul a fost dus la Ierusalim, Uza și-a întins mâna ca să-l țină drept. Pentru că și-a luat libertatea să atingă simbolul prezenței lui Dumnezeu, el a fost lovit cu o moarte instantanee.” – Testimonies, vol. 8, pag. 283, 384 engl. (cap.: „Falsa și adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu”).

Luni	3 septembrie

2. TAINELE LUI DUMNEZEU

a. Care sunt unele din cele mai mari taine ale lui Dumnezeu – și care ar trebui să fie atitudinea noastră față de ele? Exodul 33:17-23; Psalmii 33:8.

Exodul 33:17-23 Domnul a zis lui Moise: „Voi face şi ceea ce-Mi ceri acum, căci ai căpătat trecere înaintea Mea şi te cunosc pe nume!” 18 Moise a zis: „Arată-mi slava Ta!” 19 Domnul a răspuns: „Voi face să treacă pe dinaintea ta toată frumuseţea Mea şi voi chema Numele Domnului înaintea ta; Eu Mă îndur de cine vreau să Mă îndur şi am milă de cine vreau să am milă!” 20 Domnul a zis: „Faţa nu vei putea să Mi-o vezi, căci nu poate omul să Mă vadă şi să trăiască!” 21 Domnul a zis: „Iată un loc lângă Mine; vei sta pe stâncă. 22 Şi când va trece slava Mea, te voi pune în crăpătura stâncii şi te voi acoperi cu mâna Mea, până voi trece. 23 Iar când Îmi voi trage mâna la o parte de la tine, Mă vei vedea pe dinapoi; dar faţa Mea nu se poate vedea.”

Psalmii 33:8 Tot pământul să se teamă de Domnul! Toţi locuitorii lumii să tremure înaintea Lui!

„Am văzut un scaun de domnie, iar pe el se aflau Tatăl și Fiul. Am privit la înfățișarea lui Isus și I-am admirat ținuta plăcută. Nu am putut să privesc la Tatăl, pentru că un nor de lumină slăvită Îl acoperea. L-am întrebat pe Isus dacă Tatăl Său avea un aspect ca al Lui. El a spus că da, dar că eu nu puteam să Îl văd, pentru că a zis El: ‚Dacă ai privi o singură dată slava înfățișării Sale, ai înceta să mai exiști.’” – Experiențe și viziuni, pag. 54 engl.

„,Lucrurile ascunse sunt ale Domnului Dumnezeului nostru, iar lucrurile descoperite sunt ale noastre și ale copiilor noștri, pe vecie, ca să împlinim toate cuvintele Legii acesteia.’ (Deuteronomul 29:29). Descoperirea pe care Dumnezeu a dat-o despre Sine în cuvântul Său este pentru studiul nostru. Putem să căutăm să înțelegem aceasta. Însă dincolo de ea nu putem pătrunde. Cel mai înalt intelect se poate sforța până când istovește speculând despre natura lui Dumnezeu; dar efortul va fi zadarnic. Nu ne-a fost dată această problemă ca să o rezolvăm. Nici o minte omenească nu-L poate cuprinde pe Dumnezeu. Omul mărginit să nu caute să-L înțeleagă. Nimeni să nu facă speculații cu privire la natura Sa. Aici tăcerea este elocventă. Cel Atotștiutor este deasupra oricărei discuții.

Nici măcar îngerilor nu le-a fost îngăduit să participe la sfaturile dintre Tatăl și Fiul când a fost întemeiat planul de mântuire. Acele ființe omenești care caută să se amestece în tainele Celui Preaînalt își dau pe față ignoranța în privința lucrurilor spirituale și veșnice.” – Testimonies, vol. 8, pag. 279 engl. (cap.: „Falsa și adevărata cunoaștere a lui Dumnezeu”).

b. Ce mare taină dorește Dumnezeu ca noi să înțelegem și, ca urma- re, care este obligația noastră sfântă? 1 Timotei 3:16; 2 Corinteni 7:1. Descrieți cum studiau Scriptura primii credincioși adventiști. Isaia 28:10, 13.

1Timotei 3:16 Şi, fără îndoială, mare este taina evlaviei… „Cel ce a fost arătat în trup a fost dovedit neprihănit în Duhul, a fost văzut de îngeri, a fost propovăduit printre Neamuri, a fost crezut în lume, a fost înălţat în slavă.”

2Corinteni 7:1 Deci fiindcă avem astfel de făgăduinţe, preaiubiţilor, să ne curăţăm de orice întinăciune a cărnii şi a duhului şi să ne ducem sfinţirea până la capăt, în frica de Dumnezeu.

Isaia 28:10,13 Căci dă învăţătură peste învăţătură, învăţătură peste învăţătură, poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, puţin aici, puţin acolo.” – 13 şi pentru ei cuvântul Domnului va fi: „Învăţătură peste învăţătură, învăţătură peste învăţătură, poruncă peste poruncă, poruncă peste poruncă, puţin aici, puţin acolo”, ca, mergând, să cadă pe spate şi să se zdrobească, să dea în laţ, şi să fie prinşi.

„Ne strângeam laolaltă cu sufletul împovărat, rugându-ne să fim una în credință și învățătură; căci știam că Hristos nu este împărțit. Cercetam punct cu punct. Scripturile erau deschise cu un simțământ de teamă. Adesea posteam ca să putem fi mai pregătiți să înțelegem adevărul. După rugăciuni serioase, dacă un punct nu era înțeles, era discutat și fiecare își exprima părerea în mod liber; apoi ne plecam iar în rugăciune, iar rugile serioase se înălțau în ceruri ca Dumnezeu să ne ajute să vedem, ca să fim una după cum Hristos este una cu Tatăl. Au fost vărsate multe lacrimi.” – Mărturii către predicatori, pag. 24, 25 engl.

Marți

4 septembrie

3. TAINELE ÎNTUNERICULUI

a. Numiți câteva dintre deghizările sub care își ascunde vrăjmașul sufletelor puterea în aceste zile de pe urmă. Apocalipsa 17:1-5; 13:11-14; 16:13, 14; 2 Corinteni 11:14.

Apocalipsa 17:1-5 Apoi, unul din cei şapte îngeri care ţineau cele şapte potire a venit de a vorbit cu mine şi mi-a zis: „Vino să-ţi arăt judecata curvei celei mari, care şade pe ape mari. 2 Cu ea au curvit împăraţii pământului; şi locuitorii pământului s-au îmbătat de vinul curviei ei!” 3 Şi m-a dus, în Duhul, într-un pustiu. Şi am văzut o femeie şezând pe o fiară de culoare stacojie, plină cu nume de hulă, şi avea şapte capete şi zece coarne. 4 Femeia aceasta era îmbrăcată cu purpură şi stacojiu; era împodobită cu aur, cu pietre scumpe şi cu mărgăritare. Ţinea în mână un potir de aur plin de spurcăciuni şi de necurăţiile curviei ei. 5 Pe frunte purta scris un nume, o taină: „Babilonul cel mare, mama curvelor şi spurcăciunilor pământului.”

Apocalipsa 13:11-14 Apoi am văzut ridicându-se din pământ o altă fiară, care avea două coarne ca ale unui miel şi vorbea ca un balaur. 12 Ea lucra cu toată puterea fiarei dintâi înaintea ei şi făcea ca pământul şi locuitorii lui să se închine fiarei dintâi, a cărei rană de moarte fusese vindecată. 13 Săvârşea semne mari, până acolo că făcea chiar să se coboare foc din cer pe pământ în faţa oamenilor. 14 Şi amăgea pe locuitorii pământului prin semnele pe care i se dăduse să le facă în faţa fiarei. Ea a zis locuitorilor pământului să facă o icoană fiarei care avea rana de sabie, şi trăia.

Apocalipsa 16:13-14 Apoi am văzut ieşind din gura balaurului şi din gura fiarei, şi din gura prorocului mincinos trei duhuri necurate, care semănau cu nişte broaşte. 14 Acestea sunt duhuri de draci, care fac semne nemaipomenite şi care se duc la împăraţii pământului întreg, ca să-i strângă pentru războiul zilei celei mari a Dumnezeului celui Atotputernic. –

2Corinteni 11:14 Şi nu este de mirare, căci chiar Satana se preface într-un înger de lumină.

„Una dintre principalele cauze ale ineficienței mentale și ale slăbiciunii morale este lipsa de concentrare în vederea unor scopuri demne. Ne mândrim că avem multă literatură; însă multiplicarea cărților chiar și a cărților care nu sunt vătămătoare poate fi un rău. Din cauza uriașului torent de material tipărit care curge din mașina de tipărit în mod constant, bătrâni și tineri își fac obiceiul de a citi în fugă și superficial, iar mintea își pierde puterea gândului închegat și viguros. Mai mult decât atât, nenumăratele reviste și cărți, care asemenea broaștelor din Egipt se răspândesc în țară, nu sunt doar banale, prostești și obositoare, ci și necurate și degradante. Efectul lor nu doar că otrăvește și ruinează mintea, ci și corupe și distruge sufletul. Mintea, inima care este nepăsătoare, fără țintă, cade ușor ca pradă înaintea celui rău. Pe organismele bolnave, lipsite de viață cresc ciupercile. Mintea leneșă este atelierul lui Satan. Mintea să fie îndreptată spre idealuri înalte și sfinte, viața să aibă o țintă nobilă, un scop acaparator iar cel rău va găsi puțin loc de sprijin.” – Educația, pag. 189, 190 engl. (cap.: „Studierea și predarea Bibliei”).

b. Ce atitudine nepăsătoare poate să-i poarte pe pretinșii credincioși și pe copiii lor direct în ghearele vrăjmașului? Efeseni 5:3, 4.

Efeseni 5:3-4 Curvia sau orice alt fel de necurăţie, sau lăcomia de avere nici să nu fie pomenite între voi, aşa cum se cuvine unor sfinţi. 4 Să nu se audă nici cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste care nu sunt cuviincioase; ci mai degrabă cuvinte de mulţumire.

„Obiceiurile noastre prezente, care Îl dezonorează pe Dumnezeu și coboară lucrurile sfinte și cerești la nivelul celor obișnuite, sunt împotriva noastră. Noi avem un adevăr sfânt, cercetător și sfințitor; iar dacă obiceiurile și practicile noastre nu sunt în concordanță cu adevărul, păcătuim împotriva marii lumini și suntem vinovați. Va fi mult mai ușor pentru păgâni în ziua judecății lui Dumnezeu decât pentru noi.” – Testimonies, vol. 5, pag. 495 engl. . (cap.: „Purtarea în casa lui Dumnezeu”).

„Mulți capi de familie fac din serviciul [de închinare] un subiect de critică acasă, aprobând unele lucruri și condamnând altele. În felul acesta, solia lui Dumnezeu către oameni este criticată și pusă sub semnul întrebării și tratată cu ușurință. Ce impresii lasă asupra tinerilor aceste remarci nepăsătoare și lipsite de reverență numai cărțile din ceruri vor descoperi. Copiii văd și înțeleg aceste lucruri mult mai repede decât cred părinții.” – Idem, pag. 497 engl.

Miercuri

5 septembrie

4. FOC SFÂNT SAU OBIȘNUIT?

a. Cum a impresionat Domnul pe poporul Său cu privire la sfințenia serviciilor templului? Leviticul 6:8-13; 10:1, 2, 8-10.

Leveticul 6:8-13 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: 9 „Dă următoarea poruncă lui Aaron şi fiilor săi şi zi: „Iată legea arderii de tot: Arderea de tot să rămână pe vatra altarului toată noaptea până dimineaţa, şi în felul acesta focul să ardă pe altar. 10 Preotul să se îmbrace cu tunica de in, să-şi acopere goliciunea cu izmenele, să ia cenuşa făcută de focul care va mistui arderea de tot de pe altar şi s-o verse lângă altar. 11 Apoi să se dezbrace de veşmintele lui şi să se îmbrace cu altele, ca să scoată cenuşa afară din tabără, într-un loc curat. 12 Focul să ardă pe altar şi să nu se stingă deloc: în fiecare dimineaţă, preotul să aprindă lemne pe altar, să aşeze arderea de tot pe ele şi să ardă deasupra grăsimea jertfelor de mulţumire. 13 Focul să ardă necurmat pe altar şi să nu se stingă deloc.

Leveticul 10:1-2, 8-10 Fiii lui Aaron, Nadab şi Abihu, şi-au luat fiecare cădelniţa, au pus foc în ea şi au pus tămâie pe foc; şi au adus astfel înaintea Domnului foc străin, lucru pe care El nu li-l poruncise. 2 Atunci a ieşit un foc dinaintea Domnului, i-a mistuit şi au murit înaintea Domnului. 8 Domnul a vorbit lui Aaron şi a zis: 9 „Tu şi fiii tăi împreună cu tine să nu beţi vin, nici băutură ameţitoare, când veţi intra în Cortul întâlnirii, ca să nu muriţi: aceasta va fi o lege veşnică printre urmaşii voştri, 10 ca să puteţi deosebi ce este sfânt de ce nu este sfânt, ce este necurat de ce este curat.

„Dumnezeu a dorit să învețe poporul că trebuie să se apropie de El cu reverență și teamă și în felul stabilit de El. El nu poate primi o ascultare parțială. Nu era de ajuns ca în acest timp solemn de închinare aproape totul să se facă așa cum a poruncit El. Dumnezeu a rostit un blestem asupra acelora care se depărtează de la poruncile Sale și care nu fac nici o diferență între lucrurile obișnuite și cele sfinte…

Nadab și Abihu nu ar fi comis niciodată acel păcat mortal dacă mai întâi nu s-ar fi amețit cu vin. Ei au înțeles că aveau nevoie de cea mai atentă și solemnă pregătire înainte de a se prezenta în sanctuar, unde Se manifesta Prezența divină; însă prin necumpătare ei au fost descalificați din slujba lor sfântă. Mințile lor au ajuns confuze iar percepțiile lor morale s-au tocit așa încât nu mai puteau face diferență între cele sfinte și cele obișnuite.” – Patriarhi și profeți, pag. 360-362 engl. (cap. 31: „Păcatul lui Nadab și Abihu”).

b. Din acest principiu, de care avertismente ar trebui să ascultăm astăzi? Isaia 50:11.

Isaia 50:11 Iar voi toţi care aprindeţi focul şi puneţi tăciuni pe el umblaţi în lumina focului vostru şi în tăciunii pe care i-aţi aprins. Din mâna Mea vi se întâmplă aceste lucruri, ca să zăceţi în dureri.

„Mulți vor sta la amvoanele noastre cu torța profeției false în mână, aprinsă de la torța infernală a lui Satan. Dacă se cultivă îndoieli și necredință, predicatorii credincioși vor fi mutați de la cei care cred că știu atât de multe.” – Mărturii către predicatori, pag. 409, 410 engl.

„Nu este adevărat că tinerii eminenți se bucură întotdeauna de cel mai mare succes. Cât de des, bărbați de talent și educați au fost puși în poziții de încrede și au eșuat. Strălucirea lor avea aparența aurului, însă când a fost încercată, s-a dovedit a fi o strălucire amăgitoare și zgură. Ei nu au avut succes în lucrarea lor din cauza necredincioșiei. Ei nu au fost harnici și perseverenți și nu au mers până la rădăcina lucrurilor. Nu au dorit să înceapă de la baza scării și, cu muncă răbdătoare, să urce treaptă cu treaptă până când să ajungă în vârf. Ei au umblat în scânteile (licăririle sclipitoare ale gândirii) propriei lor lumini. Ei nu au depins de înțelepciunea pe care o poate da doar Dumnezeu.” – Principiile fundamentale ale educației creștine, pag. 193 engl.

Joi	6 septembrie

5. DESPĂRȚIRE DE PĂCAT ȘI PĂCĂTOȘI

a. Numiți un curent promovat în prezent în societate – și explicați cum așteptă Dumnezeu ca poporul Său să răspundă la acesta. Isaia 8:12, 13; Iacov 4:4; Ezechiel 44:23.

Isaia 8:12-13 „Nu numiţi uneltire tot ce numeşte poporul acesta uneltire; şi nu vă temeţi de ce se teme el, nici nu vă speriaţi! 13 Sfinţiţi însă pe Domnul oştirilor. De El să vă temeţi şi să vă înfricoşaţi.

Iacov 4:4 Suflete preacurvare! Nu ştiţi că prietenia lumii este vrăjmăşie cu Dumnezeu? Aşa că cine vrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş cu Dumnezeu.

Ezechiel 44:23 Vor învăţa pe poporul Meu să deosebească ce este sfânt de ce nu este sfânt şi vor arăta deosebirea dintre ce este necurat şi ce este curat.

„Voi știți ce este aceea o confederație – o unire a oamenilor într-o lucrare care nu poartă pecetea integrității curate, drepte și neșovăielnice.” – Comentarii biblice, vol. 4, pag. 1142 engl.

„Ne putem permite să pierdem prietenia oamenilor lumești. Cei care se alătură oamenilor lumești, ca să împlinească scopurile lor nesfințite, fac o greșeală teribilă; ei pierd favoarea și binecuvântarea lui Dumnezeu… Nu se poate menține armonie între ceea ce este profan și ceea ce este sfânt. Nu poate exista armonie între Hristos și Belial.” – This Day With God, pag. 354.

b. Ce a poruncit Domnul în mod constant ca aleșii Săi să facă? Genesa 12:1, 4; 2 Corinteni 6:17, 18. De ce este acest lucru foarte important în timpul sigilării care are loc acum? Apocalipsa 18:4, 5.

Iacov 4:4 Suflete preacurvare! Nu ştiţi că prietenia lumii este vrăjmăşie cu Dumnezeu? Aşa că cine vrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş cu Dumnezeu.

Ezechiel 44:23 Vor învăţa pe poporul Meu să deosebească ce este sfânt de ce nu este sfânt şi vor arăta deosebirea dintre ce este necurat şi ce este curat.

„Domnul Însuși a pus un zid de despărțire între lume și ceea ce El a înființat pe pământ. Poporul lui Dumnezeu trebuie să-I slujească pentru că Hristos i-a chemat afară din lume, i-a sfințit și înnobilat, ca să poată face lucrarea Sa.” – Idem, pag. 354 engl.

„Lucrarea părinților era aceea de a-i aduna în casă pe copiii lor. Acesta este lucrarea voastră, aceasta este lucrarea mea și lucrarea fiecărei mame care crede adevărul. Îngerul va pune un semn pe fruntea tuturor acelora care sunt despărțiți de păcat și păcătoși, iar îngerul nimicitor va urma ca să nimicească atât pe bătrân cât și pe tânăr.” – Testimonies, vol. 5, pag. 505 engl. (cap.: „Educația copiilor noștri”).

Vineri

7 septembrie

Întrebări recapitulative personale

1. Ce lecție trebuie să învățăm din soarta lui Uza?

2. Puneți în contrast unele dintre tainele ascunse ale lui Dumnezeu și acele adevăruri care sunt descoperite.

3. Arătați care sunt unele dintre șiretlicurile lui Satan îndreptate împotriva păzitorilor Sabatului.

4. Prezentați deosebirea dintre focul sfânt și cel obișnuit.

5. Ce este greșit cu ecumenismul?