- Lecţia 14. Sfinţii în timpul şi după mia de ani
- Lecţia 13. Reunirea familiei lui Dumnezeu
- Lecţia 12. O comparaţie între simbol şi împlinirea lui (între tip şi antitip)
- Lecţia 11. Ziua antitipică a ispăşirii
- Lecţia 10. „Pentru ca să vi se şteargă păcatele”
- Lecţia 9. O lecţie pentru astăzi
- Lecţia 8. Judecata de cercetare
- Lecţia 7. Dumnezeu a rânduit o zi
- Lecţia 6. Toţi trebuie să dea socoteală
- Lecţia 5. Sanctuarul Noului Legământ şi curtea sa
- Lecţia 4. Având încredere de a intra în sanctuar
- Lecţia 3. „Să Te cunoască pe Tine”
- Lecţia 2. Marele nostru Preot
Lecţia 8. Judecata de cercetare
„Şi cărţile au fost deschise... Şi morţii au fost judecaţi după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărţile acelea.” (Apocalipsa 20:12).„Începând cu primii locuitori ai pământului, Apărătorul nostru prezintă cazurile fiecărei generaţii pe rând, încheind cu cei în viaţă.” – Credinţa prin care trăiesc, pag. 212. engl.
Recomandare pentru studiu: Marea luptă, pag. 479-482, engl., (cap. 28, „Faţă în faţă cu raportul vieţii”).
Duminică 13 noiembrie
1. VREMEA JUDECĂŢII CELOR MORŢI
a. Când este timpul stabilit de Dumnezeu pentru a-i judeca pe sfinţii aflaţi în mormânt? Vor fi judecaţi în timp ce sunt morţi sau după ce vor fi fost înviaţi? Apocalipsa 11:18; 20:12.
Neamurile se mâniaseră, dar a venit mânia Ta; a venit vremea să judeci pe cei morţi, să răsplăteşti pe robii Tăi proroci, pe sfinţi şi pe cei ce se tem de Numele Tău, mici şi mari, şi să prăpădeşti pe cei ce prăpădesc pământul!” (Apocalipsa 11:18).
Şi am văzut pe morţi, mari şi mici, stând în picioare înaintea scaunului de domnie. Nişte cărţi au fost deschise. Şi a fost deschisă o altă carte, care este Cartea Vieţii. Şi morţii au fost judecaţi după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărţile acelea. (Apocalipsa 20:12).
b. Când vor fi „socotiţi vrednici” să obţină învierea pentru viaţă sfinţii care dorm? Există vreo dovadă că ei vor fi mai întâi înviaţi (la venirea lui Hristos) şi apoi judecaţi pentru a se stabili dacă sunt demni de răsplata lor? Faptele Apostolilor 3:19, 20; Luca 20:35.
Pocăiţi-vă, dar, şi întoarceţi-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se şteargă păcatele, ca să vină de la Domnul vremurile de înviorare şi să trimită pe Cel ce a fost rânduit mai dinainte pentru voi: pe Isus Hristos. (Faptele 3:19, 20).
...dar cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita. (Luca 20:35).
„Lucrarea judecăţii de cercetare şi ştergerea păcatelor urmează să fie realizate înainte de a doua venire a Domnului. Întrucât morţii vor fi judecaţi după lucrurile scrise în cărţi, este imposibil ca păcatele oamenilor să fie şterse înainte de judecata în care se examinează cazurile lor. Însă, apostolul Petru, afirmă în mod clar că păcatele credincioşilor vor fi şterse ‘când vor veni de la Domnul vremurile de înviorare şi El Îl va trimite pe Isus Hristos.’ (Faptele Apostolilor 3:19, 20, engl.).” - Marea luptă, pag. 485, engl., (cap. 28, „Faţă în faţă cu raportul vieţii”).
c. La întoarcerea lui Hristos, ar fi chemaţi la învierea spre viaţă morţii cei neprihăniţi dacă nu ar fi fost mai înainte acceptaţi la judecată? Ioan 5:28, 29; 1 Corinteni 15:52; 1 Tesaloniceni 4:14-16.
Luni 14 noiembrie
2. SUCCESIUNEA EVENIMENTELOR CHEIE
a. Când vor fi sfinţii în viaţă „găsiţi vrednici să scape” din toate cursele şi calamităţile vremii sfârşitului – la venirea lui Hristos sau înainte? Luca 21:36.
Vegheaţi, dar, în tot timpul şi rugaţi-vă, ca să aveţi putere să scăpaţi de toate lucrurile acestea care se vor întâmpla şi să staţi în picioare înaintea Fiului omului.” (Luca 21:36).
„Când lucrarea de cercetare va fi terminată, când cazurile celor care de-a lungul veacurilor au pretins a fi urmaşi ai lui Hristos au fost cercetate şi hotărâte, atunci şi nu mai devreme de atunci, se va încheia timpul de har şi uşa milei se va închide. Astfel, printr-o afirmaţie scurtă: „a venit mirele: cele ce erau gata au intrat cu el în odaia de nuntă şi s-a încuiat uşa” (Matei 25:10), suntem duşi la lucrarea finală a Mântuitorului la momentul în care marea lucrare pentru mântuirea omului va fi realizată.” - Marea luptă, pag. 428, engl., (cap. 24, „În Sfânta Sfintelor”).
b. Ce va aduce Hristos cu El când va veni? Isaia 62:11; Apocalipsa 22:12. Când va primi împărăţia: înainte de judecată sau la sfârşitul judecăţii, atunci când lucrarea Sa de Mijlocitor se încheie? Daniel 7:9, 10, 13, 14, 18.
Iată ce vesteşte Domnul până la marginile pământului: „Spuneţi fiicei Sionului: „Iată, Mântuitorul tău vine; iată, plata este cu El, şi răsplătirile merg înaintea Lui.” (Isaia 62:11).
„Iată, Eu vin curând; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui. – (Apocalipsa 22:12).
Mă uitam la aceste lucruri, până când s-au aşezat nişte scaune de domnie. Şi un Îmbătrânit de zile a şezut jos. Haina Lui era albă ca zăpada, şi părul capului Lui era ca nişte lână curată; scaunul Lui de domnie era ca nişte flăcări de foc, şi roţile lui ca un foc aprins. Un râu de foc curgea şi ieşea dinaintea Lui. Mii de mii de slujitori Îi slujeau şi de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea Lui. S-a ţinut judecata şi s-au deschis cărţile. (Daniel 7:9, 10).
M-am uitat în timpul vedeniilor mele de noapte şi iată că pe norii cerurilor a venit unul ca un fiu al omului; a înaintat spre Cel Îmbătrânit de zile şi a fost adus înaintea Lui. I s-a dat stăpânire, slavă şi putere împărătească, pentru ca să-I slujească toate popoarele, neamurile şi oamenii de toate limbile. Stăpânirea Lui este o stăpânire veşnică şi nu va trece nicidecum, şi Împărăţia Lui nu va fi nimicită niciodată. (Daniel 7:13, 14).
Dar sfinţii Celui Preaînalt vor primi împărăţia şi vor stăpâni împărăţia în veci, din veşnicie în veşnicie.” (Daniel 7:18).
„[Aceia care-L urmează pe] Hristos prin credinţă în timp ce El intră în prezenţa lui Dumnezeu pentru a face ultima lucrare de mijlocire şi pentru a primi la sfârşitul acesteia împărăţia Sa – toţi aceştia sunt înfăţişaţi ca intrând la nuntă.” – Idem.
c. După „nunta” simbolică (Luca 12:36) – după ce a primit împărăţia (Luca 19:12; Apocalipsa 11:15) – Hristos va veni. Matei 25:31, 34. Când vor sta „oaspeţii de la nuntă” înaintea Judecătorului pentru a fi examinaţi – înainte sau după „căsătoria” simbolică? Matei 22:10-14.
„În parabola din Matei 22 se prezintă aceeaşi imagine a căsătoriei şi judecata de cercetare este în mod limpede reprezentată ca având loc înainte de căsătorie. Înainte de nuntă Regele vine să-i vadă pe oaspeţi, să vadă dacă toţi sunt îmbrăcaţi cu haina de nuntă, haina fără pată a caracterului spălat şi albit în sângele Mielului (Matei 22:11; Apocalipsa 7:14). Cel care este găsit cu lipsă este dat afară, dar toţi cei care, în urma cercetării, sunt văzuţi purtând haina de nuntă sunt acceptaţi de Dumnezeu şi sunt socotiţi demni de a fi în împărăţia Sa şi de a avea un loc pe tronul Său. Această lucrare de a cerceta caracterul, de a stabili cine este pregătit pentru împărăţia lui Dumnezeu, este judecata de cercetare, lucrarea finală din sanctuarul de sus.” – Idem.
Marţi 15 noiembrie
3. MOMENTUL POTRIVIT PENTRU SOLIA JUDECĂŢII
a. Întrucât Dumnezeu a stabilit un timp pentru a „judeca lumea după dreptate” (Faptele Apostolilor 17:31), ce solie a promis El să trimită la momentul potrivit fiecărei naţiuni, fiecărui popor şi fiecărei limbi atunci când va sosi acest timp? Apocalipsa 14:6, 7.
…pentru că a rânduit o zi în care va judeca lumea după dreptate, prin Omul pe care L-a rânduit pentru aceasta şi despre care a dat tuturor oamenilor o dovadă netăgăduită, prin faptul că L-a înviat din morţi…” (Faptele apostolilor 17:31).
Şi am văzut un alt înger, care zbura prin mijlocul cerului cu o Evanghelie veşnică, pentru ca s-o vestească locuitorilor pământului, oricărui neam, oricărei seminţii, oricărei limbi şi oricărui norod. El zicea cu glas tare: „Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-I slavă, căci a venit ceasul judecăţii Lui; şi închinaţi-vă Celui ce a făcut cerul şi pământul, marea şi izvoarele apelor!” (Apocalipsa 14:6, 7).
„Această solie [a primului înger din Apocalipsa 14] face parte din evanghelia care putea fi proclamată doar în zilele din urmă, deoarece doar atunci ar fi adevărat faptul că ceasul judecăţii sosise.”- Marea luptă, pag. 356, engl., (cap. 20, „O mare trezire religioasă”). [Sublinierea în caractere italice aparţine autoarei].
b. Plasează această solie solemnă judecata de cercetare înainte sau după venirea lui Hristos? Apocalipsa 14:7-14.
El zicea cu glas tare: „Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-I slavă, căci a venit ceasul judecăţii Lui; şi închinaţi-vă Celui ce a făcut cerul şi pământul, marea şi izvoarele apelor!” Apoi a urmat un alt înger, al doilea, şi a zis: „A căzut, a căzut Babilonul, cetatea cea mare, care a adăpat toate neamurile din vinul mâniei curviei ei!” Apoi a urmat un alt înger, al treilea, şi a zis cu glas tare: „Dacă se închină cineva fiarei şi icoanei ei şi primeşte semnul ei pe frunte sau pe mână, va bea şi el din vinul mâniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mâniei Lui; şi va fi chinuit în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului. Şi fumul chinului lor se suie în sus în vecii vecilor. Şi nici ziua, nici noaptea n-au odihnă cei ce se închină fiarei şi icoanei ei şi oricine primeşte semnul numelui ei! Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus.” Şi am auzit un glas din cer care zicea: „Scrie: Ferice de acum încolo de morţii care mor în Domnul!” „Da”, zice Duhul, „ei se vor odihni de ostenelile lor, căci faptele lor îi urmează!” Apoi m-am uitat şi iată un nor alb; şi pe nor şedea Cineva care semăna cu un fiu al omului; pe cap avea o cunună de aur, iar în mână, o seceră ascuţită. (Apocalipsa 14:7-14).
„Intrarea lui Hristos în sfânta sfintelor, ca marele preot al nostru, pentru curăţirea sanctuarului, prezentată în Daniel 8:14; venirea Fiului Omului la Cel Îmbătrânit de Zile, aşa cum este prezentată în Daniel 7:13 şi venirea Domului în templul Său, prezisă de Maleahi, sunt descrieri ale aceluiaşi eveniment; acesta este de asemenea reprezentat de venirea mirelui la nuntă, descrisă de Hristos în pilda celor 10 fecioare din Matei 25.” – Idem., pag. 426, engl., (cap. 24, „În Sfânta Sfintelor”).
c. Pentru al cui caz pledează Apărătorul nostru (1 Ioan 2:1, 2) şi pentru al cui caz nu pledează El în faţa tronului de judecată al lui Dumnezeu? Matei 10:32, 33.
Copilaşilor, vă scriu aceste lucruri ca să nu păcătuiţi. Dar, dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel Neprihănit. El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre; şi nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregii lumi. (1 Ioan 2:1, 2).
De aceea, pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor îl voi mărturisi şi Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri; dar de oricine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda şi Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri. (Matei 10:32, 33).
„Mijlocirea lui Hristos în favoarea omului realizată în sanctuarul de sus este la fel de esenţială pentru planul de mântuire după cum a fost moartea Sa pe cruce. Prin moartea Sa, el a început acea lucrare pe care, după învierea Lui, S-a înălţat pentru a o încheia în cer. Trebuie să intrăm prin credinţă dincolo de perdea, ‘unde Isus a intrat pentru noi ca înainte-mergător.’ (Evrei 6:20). Acolo se reflectă lumina crucii de pe Calvar. Acolo putem dobândi o înţelegere mai clară a tainelor răscumpărării.” – Idem., pag. 489, engl., (cap. 28, „Faţă în faţă cu raportul vieţii”).
d. Ce se va întâmpla după „nunta” simbolică? Luca 12:36, 37, 40.
Şi să fiţi ca nişte oameni care aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă îndată, când va veni şi va bate la uşă. Ferice de robii aceia pe care stăpânul îi va găsi veghind la venirea lui! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să şadă la masă şi se va apropia să le slujească. (Luca 12:36, 37).
Şi voi, dar, fiţi gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi.” (Luca 12:40).
Miercuri 16 noiembrie
4. NEVOIA NOASTRĂ CEA MAI URGENTĂ
a. În timpul judecăţii de cercetare, care este nevoia noastră cea mai urgentă? Isaia 55:6, 7; 1 Ioan 1:9.
Căutaţi pe Domnul câtă vreme se poate găsi; chemaţi-L câtă vreme este aproape. Să se lase cel rău de calea lui, şi omul nelegiuit să se lase de gândurile lui, să se întoarcă la Domnul care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru care nu oboseşte iertând.” (Isaia 55:6,7).
Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne cureţe de orice nelegiuire. (1 Ioan 1:9).
„Dacă cei care îşi ascund şi-şi scuză greşelile ar putea vedea cum Satan se bucură de ei, cum ridicularizează pe Hristos şi pe îngerii sfinţi pentru comportamentul lor, ei s-ar grăbi să-şi mărturisească păcatele şi să le îndepărteze.” Marea luptă, pag. 489, engl., (cap. 28, „Faţă în faţă cu raportul vieţii”).
b. În timp ce pledează pentru noi înaintea tronului de judecată, ce aşteaptă Hristos de la noi? Marcu 13:35-37; Evrei 3:13, 14.
Vegheaţi, dar, pentru că nu ştiţi când va veni stăpânul casei: sau seara, sau la miezul nopţii, sau la cântarea cocoşilor, sau dimineaţa. Temeţi-vă ca nu cumva, venind fără veste, să vă găsească dormind. Ce vă zic vouă, zic tuturor: Vegheaţi!” (Marcu 13:35-37).
Ci îndemnaţi-vă unii pe alţii în fiecare zi, câtă vreme se zice: „astăzi”, pentru ca niciunul din voi să nu se împietrească prin înşelăciunea păcatului. Căci ne-am făcut părtaşi ai lui Hristos, dacă păstrăm până la sfârşit încrederea nezguduită de la început. (Evrei 3:13, 14).
„Noi trăim acum în marea zi a ispăşirii. În serviciul simbolic, în timp ce marele preot făcea ispăşire pentru Israel, tuturor li se cerea să-şi întristeze sufletele prin pocăinţă de păcat şi umilire înaintea Domnului, ca să nu fie îndepărtaţi din poporul Domnului. La fel, toţi cei care doresc să-şi păstreze numele în cartea vieţii ar trebui ca astăzi, în puţinele zile care mai sunt până la încheierea timpului lor de probă, să-şi întristeze sufletele înaintea lui Dumnezeu prin părere de rău faţă de păcat şi prin pocăinţă reală.” – Idem., pag. 489, 490, engl.
„Hristos a venit ca să lămurească bărbaţilor şi femeilor principiile care stau la baza planului de răscumpărare, aşa încât ei să poată fi determinaţi să coopereze cu El în lucrarea Sa de jertfire pentru mântuirea omenirii. Însă lipsa de zel, de tăgăduire de sine, din partea multora care poartă numele lui Hristos, împiedică realizarea a însăşi lucrării pentru care a fost organizată biserica Lui de pe pământ. Egoismul şi indiferenţa manifestate de pretinşii creştini liniştesc conştiinţele multora care ar fi treziţi din necredinţa lor dacă ar avea înaintea lor, în vieţile pretinşilor creştini, o mărturie vie a puterii evangheliei de a transforma caracterele.” - The Review and Herald, 28 septembrie 1911.
„Deoarece nu cunoaştem momentul exact al veniri Sale, ni se cere să veghem. ‘Ferice de robii aceia pe care stăpânul îi va găsi veghind la venirea lui!’ (Luca 12:37). Aceia care aşteaptă venirea Domnului nu o aşteaptă într-un mod inactiv. Aşteptarea venirii lui Hristos trebuie să-i facă pe oameni să se teamă de Domnul şi de judecăţile Lui asupra păcatului. Trebuie să-i trezească din marele păcat de a respinge ofertele Sale de har. Aceia care Îl aşteaptă pe Domnul îşi curăţă sufletele prin ascultare de adevăr.” – Hristos Lumina lumii, pag. 634, engl., (cap. 69, „Pe Muntele Măslinilor”).
Joi 17 noiembrie
5. GÂNDURI LA CARE SĂ MEDITĂM
a. Prin ce este ilustrat modul în care unii vor trece testul judecăţii de cercetare şi alţii nu? Luca 17:34-36.
Vă spun că, în noaptea aceea, doi inşi vor fi în acelaşi pat, unul va fi luat, şi altul va fi lăsat; două femei vor măcina împreună: una va fi luată, şi alta va fi lăsată. Doi bărbaţi vor fi la câmp: unul va fi luat, şi altul va fi lăsat.” (Luca 17:34-36).
„Cei neprihăniţi şi cei răi vor trăi încă pe pământ în starea lor muritoare – oamenii vor face planuri, vor construi, vor mânca şi vor bea, fără să-şi dea seama că hotărârea finală, irevocabilă, a fost pronunţată în sanctuarul de sus.” - Marea luptă, pag. 491, engl., (cap. 28, „Faţă în faţă cu raportul vieţii”).
b. Cum putem avea speranţă în ziua judecăţii? Psalmii 130:3-8.
Dacă ai păstra, Doamne, aducerea aminte a nelegiuirilor, cine ar putea sta în picioare, Doamne? Dar la Tine este iertare, ca să fii de temut. Eu nădăjduiesc în Domnul, sufletul meu nădăjduieşte, şi aştept făgăduinţa Lui. Sufletul meu aşteaptă pe Domnul mai mult decât aşteaptă străjerii dimineaţa, da, mai mult decât aşteaptă străjerii dimineaţa. Israele, pune-ţi nădejdea în Domnul, căci la Domnul este îndurarea şi la El este belşug de răscumpărare! El va răscumpăra pe Israel din toate nelegiuirile lui. (Psalmii 130:3-8).
„Cel care ne va fi judecător ne cunoaşte faptele. El înţelege fiecare ispită şi încercare pe care o avem şi mă bucur pentru aceasta. El cunoaşte circumstanţele care înconjoară fiecare suflet. El ne cunoaşte slăbiciunile şi este plin de compătimire pentru neputinţele noastre. ‘Dar, dacă cineva a păcătuit,’ spune Ioan, ‘avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel Neprihănit’ (1 Ioan 2:1). O! cât de preţios este numele lui Isus şi cât de preţios este fiecare nume pe care El îl mărturiseşte înaintea Tatălui! Când Răscumpărătorul nostru plin de har spune despre omul plin de căinţă: ‘El este al meu; i-am săpat numele în palmele Mele’, se aude răspunsul: ‘Nu am să-i şterg numele din cartea vieţii, ci păcatele sale nu vor fi reamintite contra lui niciodată’.” - The Signs of the Times, 6 august, 1885.
Vineri 18 noiembrie
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE
1. Explicaţi de ce Faptele Apostolilor 3:19, 20 dovedeşte că judecata de cercetare trebuie realizată înainte de a doua venire a lui Hristos.
2. Luând în considerare faptul că neprihăniţii sunt „socotiţi vrednici să scape” din cursele din zilele sfârşitului, când trebuie să fie judecaţi pentru a fi „socotiţi vrednici” (Luca 21:36) – la venirea lui Hristos sau înainte de aceasta?
3. De ce este clar şi din Matei 22:10-14, că judecata de cercetare trebuie să aibă loc înainte de întoarcerea lui Hristos în slavă?
4. Când anunţă primul înger din Apocalipsa 14 că „ceasul judecăţii a sosit” – la venirea lui Hristos sau înainte de aceasta? Citiţi Apocalipsa 14:6, 7, 15, 16.
5. Care este nevoia noastră cea mai urgentă în pregătirea pentru judecata de cercetare?