Lecția 8. Daruri spirituale

TEXT DE MEMORAT: „Acum, cu privire la lucrurile spirituale, fraților, nu vreau să fiți în necunoștință.” (1 Corinteni 12:1)

„Perfecțiunea bisericii nu depinde de formarea exact la fel a fiecărui membru. Dumnezeu îl cheamă pe fiecare să își ocupe locul potrivit lui, să stea la postul lui pentru a îndeplini lucrarea hotărâtă lui conform cu abilitatea care i-a fost dată.” — Comentarii Biblice ale Noului Testament [E.G.White Commentary], vol. 6, p. 1090 engl. (cap. referitor la 1 Corinteni 12).

Recomandare pentru studiu: Credința prin care trăiesc, p. 292 engl. (cap. Darurile Duhului).

Duminică 15 mai

1. SURSA DIVINĂ A DARURILOR

a. Cum prezintă apostolul legătura dintre Duhul Sfânt și darurile spirituale? 1 Corinteni 12:4-9.

1 Corinteni 12:4-9: „Sunt felurite daruri, dar este același Duh; sunt felurite slujbe (engl. „diferențe ale administrațiilor”), dar este același Domn; sunt felurite lucrări, dar este același Dumnezeu, care lucrează totul în toți. Și fiecăruia i se dă arătarea (engl. „manifestarea”) Duhului spre folosul altora. De pildă, unuia îi este dat, prin Duhul, să vorbească despre înțelepciune; altuia, să vorbească despre cunoștință datorită aceluiași Duh; altuia, credința prin același Duh; altuia, darul tămăduirilor prin același Duh.”

„Dumnezeu va înzestra astăzi cu putere de sus bărbați și femei, așa cum i-a înzestrat pe acei care în ziua Cincizecimii au auzit cuvântul mântuirii. Chiar în acest ceas, Duhul Sfânt și harul Său sunt pentru toți cei care au nevoie de acestea și care Îl vor crede pe cuvânt.” — Credința prin care trăiesc, p. 292 engl., (cap. Darurile Duhului).

b. Care sunt principalele scopuri pentru darurile din biserica lui Dumnezeu? 1 Corinteni 12:3, 7; Efeseni 4:11-13.

1 Corinteni 12:3, 7: „De aceea vă spun că nimeni, dacă vorbește prin Duhul lui Dumnezeu, nu zice: „Isus să fie anatema!” Și nimeni nu poate zice: „Isus este Domnul” decât prin Duhul Sfânt.... 7Și fiecăruia i se dă arătarea (engl. „manifestarea”) Duhului spre folosul altora.”

Efeseni 4:11-13: „Și El a dat pe unii apostoli, pe alții proroci, pe alții evangheliști, pe alții păstori și învățători pentru desăvârșirea sfinților, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos, până vom ajunge toți la unirea credinței și a cunoștinței Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare (engl.:„perfect”), la înălțimea staturii plinătății lui Hristos.”

„Pavel declară că darurile și manifestările Duhului au fost puse în biserică... ‚până vom ajunge toți la unirea credinței și la cunoașterea Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare (engl.: perfect), la măsura staturii plinătății lui Hristos.’ (Efeseni 4:13).” — Ibid.

„Darurile Duhului sunt promise fiecărui credincios conform nevoii sale pentru lucrarea Domnului. Promisiunea este tot la fel de puternică și de demnă de încredere acum, ca în zilele apostolilor.” — Hristos, Lumina lumii, p. 823 engl. (cap. 86, Mergeți și învățați toate neamurile).

Luni 16 mai

2. CUVÂNT DE ÎNŢELEPCIUNE

a. Cum putem primi darurile Duhului Sfânt? Luca 11:13; Fapte 5:32.

Luca 11:13: „Deci, dacă voi, care sunteți răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer!”

Fapte 5:32: „Noi suntem martori ai acestor lucruri, ca și Duhul Sfânt, pe care L-a dat Dumnezeu celor ce ascultă de El.”

„Dacă sunt conectați cu Hristos, dacă darurile Duhului sunt ale lor, cei mai săraci și mai neînvățați dintre ucenicii Săi vor avea o putere care va vorbi inimilor. Dumnezeu face din ei canalul pentru realizarea lucrării celei mai mari influențe din univers.” — Credința prin care trăiesc, p. 292 engl. (cap. Darurile Duhului).

b. Ce este adevărata înțelepciune, conform cuvântului lui Dumnezeu? 1 Corinteni 1:30.

1 Corinteni 1:30: „Și voi, prin El, sunteți în Hristos Isus. El a fost făcut de Dumnezeu pentru noi înțelepciune, neprihănire, sfințire și răscumpărare.”

„Cei mai setoși de cunoaștere pot să învețe în siguranță în școala lui Hristos ceea ce se va dovedi a fi pentru binele lor prezent și veșnic. Cei tulburați și nemulțumiți vor găsi odihnă aici. Cu gândurile și afecțiunile lor centrate în Hristos, ei vor obține adevărata înțelepciune, ceea ce va fi de o mai mare valoare pentru ei decât cele mai bogate comori pământești.” — An Appeal to Mothers, p. 32.

c. Care este cunoașterea esențială pentru mântuirea noastră, și unde o putem obține? Ioan 17:3; Proverbe 2:3-5.

Ioan 17:3: „Și viața veșnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu.”

Proverbe 2:3-5: „Dacă vei cere înțelepciune și dacă te vei ruga pentru pricepere, dacă o vei căuta ca argintul și vei umbla după ea ca după o comoară, atunci vei înțelege frica de Domnul și vei găsi cunoștința lui Dumnezeu.”

„Cunoașterea experimentală a lui Dumnezeu și a lui Isus Hristos, pe care L-a trimis El, îl transformă pe om după chipul lui Dumnezeu. Aceasta îi dă omului stăpânirea asupra sa însuși, aducând fiecare impuls și pasiune a naturii inferioare sub controlul puterilor superioare ale minții. Aceasta îl face pe posesorul ei un fiu al lui Dumnezeu și un moștenitor al cerului. Ea îl aduce în comuniune cu mintea celui Infinit și îi deschide comorile bogate ale universului.

Aceasta este cunoașterea care se obține prin cercetarea cuvântului lui Dumnezeu. Și această comoară poate fi găsită de fiecare suflet care va da totul pentru a o obține.” — Parabolele Domnului, p. 114 engl. (cap. 8, Comoara ascunsă, subcap. Răsplata căutării).

„[Ioan 17:3 citat.] Aceste cuvinte înseamnă mult. Doar prin cunoașterea lui Hristos Îl putem cunoaște pe Dumnezeu. Cel Trimis de Dumnezeu îi cheamă pe toți să asculte de cuvintele acestea. Ele sunt cuvintele lui Dumnezeu, și toți ar trebui să ia seama la ele; pentru că după ele vor fi judecați. A-L cunoaște pe Hristos într-un mod salvator înseamnă a fi vitalizat de cunoaștere spirituală, a practica cuvintele Sale. Fără aceasta, orice altceva este lipsit de valoare.” — The Signs of the Times, 27 ianuarie1898.

Marți 17 mai

3. DARUL CREDINŢEI

a. Ce este credința—și cum o putem poseda? Evrei 11:1; Efeseni 2:8; Romani 10:17.

Evrei 11:1: „Și credința este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd.” (Evrei 11:1: „Iar credința este substanța lucrurilor sperate, dovada lucrurilor nevăzute..” engl.)

Efeseni 2:8: „Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință. Și aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu.”

Romani 10:17: „Astfel, credința vine în urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos.”

„Credința în Hristos ca Răscumpărător al lumii reclamă o recunoaștere din partea intelectului iluminat, controlat de o inimă care poate discerne și aprecia comoara cerească. Această credință este inseparabilă de pocăință și de transformarea caracterului. A avea credință înseamnă a găsi și a accepta comoara evangheliei, cu toate obligațiile pe care aceasta le impune.” — Parabolele Domnului, p. 112 engl. (cap. 8, Comoara ascunsă).

„Neprihănire înseamnă îndeplinirea binelui, și după faptele lor vor fi judecați toți. Caracterele noastre sunt revelate de ceea ce facem noi. Faptele arată dacă avem o credință autentică. Nu este suficient ca noi să credem că Isus nu este impostor, și că religia Bibliei nu este o fabulă alcătuită cu măiestrie. Putem crede că numele lui Isus este singurul nume de sub cer prin care omul poate fi mântuit, și totuși putem să nu Îl facem pe El, prin credință, Salvatorul nostru personal. Nu este suficient să credem teoria adevărului.

Nu este suficient să facem o mărturisire de credință în Hristos și să avem numele noastre înscrise în registrul bisericii. ‚Cine păzește poruncile Lui rămâne în El și El în el. Și cunoaștem că El rămâne în noi prin Duhul pe care ni L-a dat.’ ‚Și prin aceasta știm că Îl cunoaștem, dacă păzim poruncile Lui.’ [1 Ioan 3:24; 2:3 citat]. Aceasta este dovada autentică, reală, a convertirii. Oricare ar fi mărturisirea noastră, ea nu valorează nimic, dacă Hristos nu se revelează prin fapte de neprihănire.” — Ibid., p. 312, 313 engl. (cap. 24, Fără haina de nuntă).

b. Care este diferența între credința adevărată și încumetare? Galateni 5:6 (ultima parte).

Galateni 5:6 u.p.: „... ci credința care lucrează prin dragoste.”

„Adevărata credință Îl întreabă pe Domnul: ‚Ce vrei să fac?’ și când calea este trasată de Maestrul, credința este gata să facă voia Lui, indiferent de greutate sau de sacrificiu.” — Sfaturi pentru părinți, profesori și elevi, p. 183 engl. (cap. 24, Lecția biblică).

„Încumetarea este contrafacerea lui Satan pentru credință. Credința pretinde promisiunile lui Dumnezeu și aduce roade în ascultare. Încumetarea pretinde, de asemenea, făgăduințele, însă le folosește așa cum le folosea Satan, pentru a scuza fărădelegea. Credința i-ar fi condus pe primii noștri părinți să se încreadă în dragostea lui Dumnezeu și să asculte de poruncile Sale. Încumetarea i-a condus să încalce legea Sa, crezând că marea Sa dragoste urma să îi salveze de consecințele păcatului lor. Nu este credință aceea care pretinde favoarea Cerului, fără să se supună condițiilor cu care este oferită îndurarea.” — Hristos, Lumina lumii, p. 126 engl. (cap. 13, Victoria).

Miercuri 18 mai

4. DARUL VINDECĂRII

a. Care au fost principalele activități ale lui Isus în misiunea Sa pământească? Matei 4:23. Care era rolul vindecării în activitatea Sa de slujire? Matei 4:24.

Matei 4:23: „Isus străbătea toată Galileea, învățând pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăției și tămăduind orice boală și orice neputință care erau în norod.”

Matei 4:24: „I s-a dus vestea în toată Siria; și aduceau la El pe toți cei ce sufereau de felurite boli și chinuri: pe cei îndrăciți, pe cei lunatici și pe cei slăbănogi, și El îi vindeca.”

„În timpul activității Sale de slujire, Isus a devotat mai mult timp vindecării celor bolnavi, decât predicării. Minunile Sale mărturiseau adevărul cuvintelor Sale, [și anume] că El a venit nu să distrugă, ci să salveze. Oriîncotro mergea El, veștile despre îndurarea Sa îi mergeau înainte. Pe oriunde trecea, cei ce beneficiau de compasiunea Sa se bucurau de sănătate și își încercau puterile nou-găsite. Mulțimi se strângeau în jurul lor pentru a auzi de pe buzele lor despre lucrările pe care le îndeplinise Domnul. Vocea Sa era primul sunet pe care îl auziseră mulți, numele Său — primul cuvânt pe care ei îl rostiseră vreodată, fața Sa — prima pe care ei o priviseră vreodată. De ce să nu Îl iubească ei pe Isus și să nu cânte lauda Sa? Pe când trecea prin sate și orașe, El era ca un curent vital, răspândind viață și bucurie.” — Pe urmele Marelui Medic, p. 19, 20 engl. (cap. 1, Exemplul nostru).

b. În însărcinarea evangheliei dată de Hristos, ce lucrare a fost inclusă? Marcu 16:17, 18.

Marcu 16:17, 18: „Iată semnele care vor însoți pe cei ce vor crede: în Numele Meu vor scoate draci, vor vorbi în limbi noi, vor lua în mână șerpi, dacă vor bea ceva de moarte, nu-i va vătăma, își vor pune mâinile peste bolnavi, și bolnavii se vor însănătoși.”

„În modul de vindecare al Salvatorului existau lecții pentru ucenicii Săi. Cu o ocazie, El a uns cu tină ochii unui orb și i-a spus: ‚Mergi, spală-te în scăldătoarea Siloamului... El a mers deci pe calea Sa și s-a spălat, și a venit văzând.’ (Ioan 9:7). Vindecarea putea fi îndeplinită [chiar și] numai prin puterea Marelui Vindecător, totuși Hristos a făcut uz de mijloacele simple ale naturii. În timp ce El nu a încurajat folosirea medicamentelor, El a aprobat utilizarea remediilor simple și naturale.

Multora dintre cei suferinzi care au primit vindecare, Hristos le-a spus: ‚Nu mai păcătui, ca să nu ți se întâmple ceva mai rău.’ (Ioan 5:14). Astfel El a învățat că boala este rezultatul încălcării legilor lui Dumnezeu, atât cele naturale, cât și cele spirituale. Marea nenorocire din lume nu ar exista, dacă oamenii ar trăi în armonie cu planul Creatorului...

Hristos a dat lui Israel instrucțiuni precise cu privire la obiceiurile lor de viață, și El i-a asigurat: ‚Domnul va lua de la tine toată boala.’ (Deuteronom 7:15, engl.). Când ei împlineau condițiile, promisiunea era dovedită pentru ei. ‚Nu a fost nicio persoană fără vlagă printre triburile lor.’ (Psalmi 105:37, engl.).” — Hristos, Lumina lumii, p. 824 engl. (cap. 86, Mergeți și învățați toate națiunile).

Joi 19 mai

5. DARUL PROFEŢIEI

a. Ce poziție ocupă darul profeției între alte daruri? 1 Corinteni 12:28; Amos 3:7.

1 Corinteni 12:28: „Și Dumnezeu a rânduit în Biserică întâi apostoli; al doilea, proroci; al treilea, învățători; apoi pe cei ce au darul minunilor; apoi pe cei ce au darul tămăduirilor, ajutorărilor, cârmuirilor și vorbirii în felurite limbi.”

Amos 3:7: „Nu (engl.: „cu siguranță”), Domnul, Dumnezeu, nu face nimic fără să-Și descopere taina Sa slujitorilor Săi proroci.”

„De la început, biserica lui Dumnezeu a avut în mijlocul ei darul profeției ca o voce vie pentru a sfătui, a mustra și a instrui. Am ajuns acum în ultimele zile ale lucrării soliei îngerului al treilea, când Satan va lucra cu putere sporită, pentru că el știe că timpul este scurt. În același timp vor veni asupra noastră prin darurile Spiritului Sfânt felurite lucrări în revărsarea Duhului. Acesta este timpul ploii târzii.”— Manuscript Releases, vol. 9, p. 278.

b. Cât de esențial este darul profeției pentru biserica de astăzi? 2 Cronici 20:20.

2 Cronici 20:20: „A doua zi, au pornit dis-de-dimineață spre pustia Tecoa. La plecarea lor, Iosafat a venit și a zis: „Ascultați-mă, Iuda și locuitorii Ierusalimului! Încredeți-vă în Domnul, Dumnezeul vostru, și veți fi întăriți; încredeți-vă în prorocii Lui, și veți izbuti (engl.: „credeți pe profeții Lui, astfel veți prospera”).”

„În fața noastră sunt timpuri periculoase. Oricine are o cunoaștere a adevărului ar trebui să se trezească și să se pună pe sine, trup, suflet și spirit, sub disciplina lui Dumnezeu. Vrăjmașul este pe urmele noastre. Trebuie să fim cu totul treji, în gardă contra lui. Trebuie să îmbrăcăm întreaga armură a lui Dumnezeu. Trebuie să urmăm indicațiile date prin spiritul profeției. Trebuie să iubim și [să] ascultăm adevărul pentru acest timp. Aceasta ne va scuti de acceptarea de înșelăciuni puternice. Dumnezeu ne-a vorbit prin cuvântul Său. El ne-a vorbit prin mărturiile pentru comunitate și prin cărțile care au ajutat la clarificarea datoriei noastre prezente și a poziției pe care trebuie să o ocupăm noi acum. Avertizările care au fost date, rând după rând, precept după precept, trebuie să fie ascultate. Dacă le desconsiderăm, ce scuză putem aduce?”— Mărturii pentru comunitate, vol. 8, p. 298 engl. (secțiunea Cunoașterea esențială, cap. O reînnoire a mărturiei directe).

Vineri 20 mai

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE

1. Cum pot beneficia mai bine de promisiunea lui Dumnezeu cu privire la Duhul Sfânt?

2. Unde pot găsi înțelepciune mai mare de la Dumnezeu?

3. Cum ar putea vrăjmașul sufletului să încerce să mă prindă în cursa încumetării?

4. În ce moduri mă pot dezvolta mai mult, pentru a-i ajuta pe alții în domeniul sănătății lor?

5. Cum pot aprecia mai bine darul profeției dat poporului lui Dumnezeu?