Lecția 7. Binecuvântări și blesteme

   „N-a rămas nimic din tot ce poruncise Moise pe care să nu-l fi citit Iosua în fața întregii adunări a lui Israel, în fața femeilor, copiilor și străinilor care mergeau în mijlocul lor.” (Iosua 8:35)

„Numai dacă era cultivată reverența față de Cuvântul Sfânt al lui Dumnezeu în inimile poporului, puteau ei spera să împlinească scopul divin.” – Profeți și regi, pp. 465, 466, cap. 42: Repetarea Legii.

Recomandări pentru studiu: Patriarhi și profeți, pp. 499-504, cap. 46: Binecuvântările și blestemele.

 

Duminică 10 februarie

1. O ALEGERE SOLEMNĂ

a. Ce alegere a pus Domnul în fața poporului Său, la hotarul țării făgăduite și ce putem învăța din aceasta? Deuteronom 11:26-28.

Deuteronom 11:26-28: „Iată, pun azi înaintea voastră binecuvântarea și blestemul: binecuvântarea, dacă veți asculta de poruncile Domnului Dumnezeului vostru pe care vi le dau în ziua aceasta; blestemul, dacă nu veți asculta de poruncile Domnului Dumnezeului vostru și dacă vă veți abate de la calea pe care v-o dau în ziua aceasta și vă veți duce după alți dumnezei pe care nu-i cunoașteți.”

„Se cere ascultare; și dacă nu ascultați, vă veți situa pe un teren mai rău decât neutru. Dacă nu sunteți favorizați cu binecuvântarea lui Dumnezeu, primiți blestemul Lui. El vă pretinde să fiți dornici și ascultători și afirmă că veți mânca bunurile țării. Un blestem amar este pronunțat asupra celor care nu vin în ajutorul Domnului.” - Mărturii, vol. 2, p. 165, cap. Purtători de poveri în biserică.

b. Numiți cei doi munți aleși pentru rostirea binecuvântărilor și blestemelor. Deuteronom 11:29. Cum au fost divizate semințiile lui Israel pentru această datorie sfântă? Deuteronom 27:11-13.

Deuteronom 11:29: „ Și când Domnul Dumnezeul tău te va aduce în țara pe care o vei lua în stăpânire, să rostești binecuvântarea pe muntele Garizim și blestemul pe muntele Ebal.”

Deuteronom 27:11-13: „În aceeași zi, Moise a mai dat următoarea poruncă poporului: „După ce veți trece Iordanul, Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Iosif și Beniamin să stea pe muntele Garizim, ca să binecuvânteze poporul, iar Ruben, Gad, Așer, Zabulon, Dan și Neftali să stea pe muntele Ebal, ca să rostească blestemul.”

„Ebal și Garizim, de părți opuse ale văii, sunt foarte aproape unul de altul, baza lor părând să formeze un amvon natural, fiecare cuvânt spus pe unul fiind distinct perceptibil pe celălalt, în timp ce versanții muntelui, coborând, ofereau spațiu pentru o vastă mulțime.” – Patriarhi și profeți, p. 500, cap. 46: Binecuvântările și blestemele.

 

Luni 11 februarie

2. ANTRENÂND MINTEA PENTRU BIRUINŢĂ

a. Ce poruncă referitoare la Muntele Ebal fusese dată prin Moise, pentru a fi împlinită când poporul avea să treacă Iordanul? Deuteronom 27:2-8.

Deuteronom 27:2-8: „După ce veți trece Iordanul, ca să intrați în țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău, să ridici niște pietre mari și să le tencuiești cu var. Să scrii pe pietrele acestea toate cuvintele din legea aceasta, după ce vei trece Iordanul, ca să intri în țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău, țară în care curge lapte și miere, cum ți-a spus Domnul Dumnezeul părinților tăi. După ce veți trece Iordanul, să ridicați pe muntele Ebal pietrele acestea, pe care vă poruncesc azi să le ridicați, și să le tencuiți cu var. Acolo, să zidești un altar Domnului Dumnezeului tău un altar de pietre, peste care să nu treacă fierul; din pietre întregi să zidești altarul Domnului Dumnezeului tău. Să aduci pe altarul acesta arderi-de-tot Domnului Dumnezeului tău; să aduci jertfe de mulțumire și să mănânci acolo și să te bucuri înaintea Domnului Dumnezeului tău. Să scrii pe aceste pietre toate cuvintele legii acesteia, săpându-le foarte deslușit.”

b. Ce altceva a fost realizat cu scopul de a imprima legea în mintea poporului? Deuteronom 6:6-9; 31:19-22.

Deuteronom 6:6-9: „Și poruncile acestea, pe care ți le dau astăzi, să le ai în inima ta. Să le întipărești în mintea copiilor tăi și să vorbești de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca și când te vei scula. Să le legi ca un semn de aducere aminte la mâini și să-ți fie ca niște fruntarii între ochi. Să le scrii pe ușorii casei tale și pe porțile tale.”

Deuteronom 31:19-22: „Acum, scrieți-vă cântarea aceasta. Învață pe copiii din Israel s-o cânte, pune-le-o în gură, și cântarea aceasta să-Mi fie martoră împotriva copiilor lui Israel. Căci voi duce pe poporul acesta în țara pe care am jurat părinților lui că i-o voi da, țară unde curge lapte și miere; el va mânca, se va sătura și se va îngrășa, apoi se va întoarce la alți dumnezei și le va sluji, iar pe Mine Mă va nesocoti și va călca legământul Meu. Când va fi lovit atunci cu o mulțime de rele și necazuri, cântarea aceasta, care nu va fi uitată și pe care uitarea n-o va șterge din gura urmașilor, va sta ca martoră împotriva acestui popor. Căci Eu îi cunosc pornirile, care se arată și azi, înainte chiar ca să-l fi dus în țara pe care am jurat că i-o voi da.” În ziua aceea, Moise a scris cântarea aceasta și a învățat pe copiii lui Israel s-o cânte.”

„În zilele călătoriei prin pustie, Domnul luase măsuri ample astfel încât copiii Lui să păstreze în memorie cuvintele Legii Sale. După stabilirea în Canaan, preceptele divine aveau să fie repetate zilnic în fiecare cămin; ele aveau să fie scrise clar pe ușiorii ușii și pe porți și să fie desfășurate pe tăblițe memoriale. Ele aveau să fie introduse în muzică și cântate în psalmi de tineri și bătrâni. Preoții aveau să învețe aceste precepte sfinte în adunările publice, iar conducătorii țării aveau să facă din ele tema studiului lor zilnic. `Cugetă asupra ei zi și noapte,` îi poruncise Domnul lui Iosua cu privire la cartea legii, `căutând să faci tot ce este scris în ea; căci atunci vei avea prosperitate în calea ta și vei avea un bun succes.` Iosua 1:8 (engl.)” – Profeți și regi, pp. 464, 456, cap. 42: Repetarea Legii.

c. Ce beneficiu obținem noi, de asemenea, din memorarea legii lui Dumnezeu și meditație asupra făgăduințelor și avertizărilor găsite în Cuvântul Său? Psalmii 119:11.

Psalmii 119:11: „Strâng Cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!”

„De câteva ori în fiecare zi, ar trebui consacrate momente prețioase, de aur, pentru rugăciune și studiu din Scripturi, chiar dacă acestea se rezumă doar la a memora un text, pentru ca viața spirituală să poată fi susținută în suflet.” – Mărturii, vol. 4, p. 459, cap. Casele noastre de editură.

„Mintea trebuie înfrânată, interzicându-i-se să hoinărească. Trebuie antrenată să persiste asupra Scripturilor; chiar capitole întregi pot fi memorate, pentru a fi repetate atunci când Satan vine cu ispitele lui. Chiar și atunci când mergeți pe străzi, puteți citi un pasaj și puteți medita aspra lui, fixându-l astfel în minte, și Dumnezeu va face să străfulgere în memorie cunoștința acumulată, exact la timpul potrivit, când aceasta este necesară.” – The West Michigan Herald, 26 octombrie 1904.

 

Marți 12 februarie

3. EXECUTÂND INSTRUCŢIUNILE ANTERIOARE

a. Cum a executat Iosua instrucțiunile care fuseseră date prin Moise cu privire la Muntele Ebal? Iosua 8:30-32.

Iosua 8:30-32: „Atunci, Iosua a zidit un altar Domnului Dumnezeului lui Israel pe muntele Ebal, cum poruncise copiilor lui Israel Moise, robul Domnului, și cum este scris în cartea legii lui Moise: era un altar de pietre necioplite, peste care nu trecuse fierul. Pe altarul acesta au adus Domnului arderi-de-tot și jertfe de mulțumire. Și acolo Iosua a scris pe pietre o copie a legii pe care o scrisese Moise înaintea copiilor lui Israel.”

„Conform directivelor date prin Moise, s-a ridicat un monument din pietre mari pe Muntele Ebal. Pe aceste pietre pregătite dinainte printr-un strat de tencuială, a fost inscripționată legea – nu doar cele zece porunci spuse pe Sinai și săpate pe table de piatră, ci și legile comunicate lui Moise și scrise de el într-o carte. Lângă acest monument a fost zidit un altar din pietre necioplite, pe care au fost aduse jertfe Domnului. Faptul că altarul a fost ridicat pe Muntele Ebal, muntele pe care a fost pus blestemul, era semnificativ, denotând că din cauza încălcării legii lui Dumnezeu, Israel își atrăsese pe bună dreptate mânia Lui și că aceasta avea să fie la un moment dat plătită prin ispășirea lui Hristos, reprezentat de altarul de jertfă.” – Patriarhi și profeți, p. 500, cap. 46: Binecuvântările și blestemele.

b. Cum a așezat Iosua conducătorii și poporul pentru această ceremonie importantă și ce trebuie să remarcăm cu privire la modul în care era primit străinul? Iosua 8:33.

Iosua 8:33: „Tot Israelul, bătrânii, mai-marii oștii și judecătorii lui stăteau de amândouă părțile chivotului, înaintea preoților, din neamul leviților, care duceau chivotul legământului Domnului; erau de față atât străinii, cât și copiii lui Israel, jumătate în dreptul muntelui Garizim și jumătate în dreptul muntelui Ebal, după porunca pe care o dăduse mai înainte Moise, robul Domnului, ca să binecuvânteze pe poporul Israel.”

„Șase seminții ale lui Israel – toate descendente din Lea și Rahela – au fost așezate pe Muntele Garizim; în timp ce descendenții din țiitoare, împreună cu Ruben și Zabulon, s-au așezat pe Ebal, preoții cu chivotul ocupând valea dintre ei.” – Ibid.

„Cei care cred cuvântul Domnului să citească instrucțiunile conținute în Levitic și Deuteronom. De acolo pot să învețe ce tip de educație a fost dat familiilor lui Israel. În timp ce poporul ales al lui Dumnezeu trebuia să se păstreze distinct și sfânt, separat de națiunile care nu-L cunoșteau, ei trebuia să trateze străinul cu amabilitate. El nu trebuia privit cu superioritate pentru că nu era din Israel. Israeliții trebuia să iubească străinul, pentru că Hristos a murit la fel de sigur ca să-l salveze, precum a făcut-o pentru a-l salva pe Israel. La sărbătorile lor de mulțumire, când rememorau îndurările lui Dumnezeu, străinul trebuia să fie bine primit.” – Mărturii, vol. 6, pp. 273, 274, cap. Datoria noastră față de lume.

 

Miercuri 13 februarie

4. EVITÂND FORMALITATEA ÎN SERVICIILE RELIGIOASE

a. Care a fost punctul culminant al ceremoniei de pe Muntele Ebal? Iosua 8:34.

Iosua 8:34: „Iosua a citit apoi toate cuvintele legii, binecuvântările și blestemele, după cum este scris în cartea legii.”

„S-a proclamat liniște prin sunetul semnalului de trâmbiță; și s-a instalat o liniște profundă, iar în prezența acestei mulțimi vaste, Iosua, stând lângă chivotul sfânt, a citit binecuvântările care aveau să urmeze ascultării de legea lui Dumnezeu. Toate semințiile de pe Garizim au răspuns printr-un Amin.” – Patriarhi și profeți, p. 500, cap. 46: Binecuvântările și blestemele.

b. De ce era potrivit ca adunarea să spună „Amin”? Psalmii 106:48. De ce este adesea potrivit și pentru noi să spunem „Amin”?

Psalmii 106:48: „Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, din veșnicie în veșnicie! Și tot poporul să zică: „Amin! Lăudați pe Domnul!”

„Când a fost rostit cuvântul Domnului evreilor din vechime, porunca a fost: `Și tot poporul să spună: Amin.` Când chivotul legământului a fost adus în cetatea lui David și a fost cântat un psalm de bucurie și triumf, `tot poporul a spus: Amin și a lăudat pe Domnul.` Acest răspuns fervent era o dovadă că ei au înțeles cuvântul rostit și s-au alăturat în venerarea față de Dumnezeu. Există prea multă formalitate în serviciile noastre religioase. Domnul dorește să aibă slujbași care să predice cuvântul energizați prin Duhul Său Sfânt; și poporul care aude nu trebuie să stea în indiferență somnolentă, sau să privească în împrejur, fără a răspunde la ceea ce se vorbește. Impresia formată în felul acesta asupra unui necredincios nu este cu nimic în favoarea religiei lui Hristos. Acești creștini plictisiți, nepăsători nu sunt lipsiți de ambiție și zel când sunt implicați într-o afacere lumească, dar lucrurile de importanță eternă nu îi mișcă profund. Vocea lui Dumnezeu prin solii Săi poate fi o melodie plăcută; dar avertizările, mustrările și încurajările ei sacre nu sunt luate în seamă. Spiritul lumesc i-a paralizat. Adevărurile cuvântului lui Dumnezeu sunt transmise la urechi de plumb și inimi tari, neimpresionabile. Trebuie să existe biserici treze, active pentru a-i încuraja și susține pe slujbașii lui Hristos și pentru a-i ajuta în lucrarea de salvare a sufletelor. Acolo unde biserica umblă în lumină, vor fi răspunsuri voioase, din inimă, și cuvinte de laudă fericită.” – Mărturii, vol. 5, p. 318, cap. „Lăudați pe Domnul”.

 

Joi 14 februarie

5. SECRETE PENTRU FERICIRE

a. Ce altceva a fost inclus în ceremonia binecuvântărilor și blestemelor? Iosua 8:35. Ce trebuia să fie repetat în mod regulat? Deuteronom 31:10-13.

Iosua 8:35: „N-a rămas nimic din tot ce poruncise Moise pe care să nu-l fi citit Iosua în fața întregii adunări a lui Israel, în fața femeilor, copiilor și străinilor care mergeau în mijlocul lor.”

Deuteronom 31:10-13: „Moise le-a dat porunca aceasta: „La fiecare șapte ani, pe vremea anului iertării, la Sărbătoarea Corturilor, când tot Israelul va veni să se înfățișeze înaintea Domnului Dumnezeului tău, în locul pe care-l va alege El, să citești legea aceasta înaintea întregului Israel, în auzul lor. Să strângi poporul, bărbații, femeile, copiii și străinul care va fi în cetățile tale, ca să audă și să învețe să se teamă de Domnul Dumnezeul vostru, să păzească și să împlinească toate cuvintele legii acesteia. Pentru ca și copiii lor, care n-o vor cunoaște, s-o audă și să învețe să se teamă de Domnul Dumnezeul vostru, în tot timpul cât veți trăi în țara pe care o veți lua în stăpânire, după ce veți trece Iordanul.”

„[După citirea binecuvântărilor, Iosua] a citit blestemele și semințiile de pe Ebal, într-un mod asemănător, și-au dat consimțământul, unindu-se mii peste mii ca în vocea unui singur om, într-un răspuns solemn. După aceasta a urmat citirea legii lui Dumnezeu, împreună cu regulile și judecățile care le fuseseră date prin Moise. Israel primise legea direct din gura lui Dumnezeu pe Sinai; și preceptele ei sfinte, scrise de propria Lui mână, erau încă păstrate în chivot. Acum aceasta fusese scrisă din nou acolo unde toți o puteau citi. Toți aveau privilegiul de a vedea ei înșiși condițiile legământului sub care aveau să ia în stăpânire Canaanul. Toți trebuia să semneze acceptarea termenilor legământului și să-și dea consimțământul cu privire la binecuvântările sau blestemele, în cazul ascultării sau neglijării ei. Legea nu doar că a fost scrisă pe table de piatră, ci a fost citită de Iosua însuși în auzul întregului Israel. Nu trecuseră multe săptămâni de când Moise rostise poporului întreaga cartea Deuteronom, totuși, de data aceasta, Iosua a citit din nou legea. Nu doar bărbații lui Israel, ci `toate femeile și copii` au ascultat citirea legii; pentru că era important ca ei să o cunoască și să-și îndeplinească datoria.” – Patriarhi și profeți, pp. 500-503, cap. Binecuvântările și blestemele.

b. Numiți câteva binecuvântări și blesteme. Deuteronom 28:1-13; 27:14-26.

Deuteronom 28:1-13: „Dacă vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău, păzind și împlinind toate poruncile Lui pe care ți le dau astăzi, Domnul Dumnezeul tău îți va da întâietate asupra tuturor neamurilor de pe pământ. Iată toate binecuvântările care vor veni peste tine și de care vei avea parte dacă vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău: Vei fi binecuvântat în cetate și vei fi binecuvântat la câmp. Rodul pântecelui tău, rodul pământului tău, rodul turmelor tale, fătul vacilor și oilor tale, toate acestea vor fi binecuvântate. Coșnița și postava ta vor fi binecuvântate. Vei fi binecuvântat la venirea ta și vei fi binecuvântat la plecarea ta. Domnul îți va da biruință asupra vrăjmașilor tăi care se vor ridica împotriva ta; pe un drum vor ieși împotriva ta, dar pe șapte drumuri vor fugi dinaintea ta. Domnul va face ca binecuvântarea să fie cu tine în grânarele tale și în toate lucrurile pe care vei pune mâna. Te va binecuvânta în țara pe care ți-o dă Domnul Dumnezeul tău. Vei fi pentru Domnul un popor sfânt, cum ți-a jurat El, dacă vei păzi poruncile Domnului Dumnezeului tău și vei umbla pe căile Lui. Toate popoarele vor vedea că tu porți Numele Domnului și se vor teme de tine. Domnul te va copleși cu bunătăți, înmulțind rodul trupului tău, rodul turmelor tale și rodul pământului tău, în țara pe care Domnul a jurat părinților tăi că ți-o va da. Domnul îți va deschide comoara Lui cea bună, cerul, ca să trimită țării tale ploaie la vreme și ca să binecuvânteze tot lucrul mâinilor tale: vei da cu împrumut multor neamuri, dar tu nu vei lua cu împrumut. Domnul te va face să fii cap, nu coadă; totdeauna vei fi sus, și niciodată nu vei fi jos, dacă vei asculta de poruncile Domnului Dumnezeului tău, pe care ți le dau astăzi, dacă le vei păzi și le vei împlini.”

Deuteronom 27:14-26: „Și leviții să ia cuvântul și să spună cu glas tare întregului Israel: ‘Blestemat să fie omul care va face un chip cioplit sau un chip turnat, căci este o urâciune înaintea Domnului, un lucru ieșit din mâini de meșter, și care-l va pune într-un loc ascuns!’ Și tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ ‘Blestemat să fie cel ce va nesocoti pe tatăl său și pe mama sa!’ Și tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ ‘Blestemat să fie cel ce va muta hotarele aproapelui său!’ Și tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ ‘Blestemat să fie cel ce va face pe un orb să rătăcească pe drum!’ Și tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ ‘Blestemat să fie cel ce se atinge de dreptul străinului, orfanului și văduvei!’ Și tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ ‘Blestemat să fie cel ce se va culca cu nevasta tatălui său, căci ridică învelitoarea tatălui său!’ Și tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ ‘Blestemat să fie cel ce se va culca cu vreo vită oarecare!’ Și tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ ‘Blestemat să fie cel ce se va culca cu soră-sa, fiica tatălui său sau fiica mamei sale!’ Și tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ ‘Blestemat să fie cel ce se va culca cu soacră-sa!’ Și tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ ‘Blestemat să fie cel ce va lovi pe aproapele lui în ascuns!’ Și tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ ‘Blestemat să fie cel ce va primi un dar ca să verse sângele celui nevinovat!’ Și tot poporul să răspundă: ‘Amin!’ ‘Blestemat să fie cine nu va împlini cuvintele legii acesteia și cine nu le va face!’ Și tot poporul să răspundă: ‘Amin!’

 

Vineri 15 februarie

ÎNTREBĂRI DE REVIZUIRE PERSONALĂ

1. În ce sens sunt relevante pentru prezent binecuvântările și blestemele date vechiului Israel?

2. Cum mi-au adus beneficii, în diferite ocazii, memorizarea și meditația asupra Scripturii?

3. De ce era străinul, alături de conducători și popor, pe munte?

4. În ce moduri pot să sprijin mai mult responsabilitatea slujbașului local?

5. De ce este important ca toți să-şi înveţe datoria faţă de Dumnezeu de la o vârstă tânără?