Lecția 10. „Apoi, Sfântul Locaș va fi curățit” – I

„Până vor trece două mii trei sute de seri și dimineți; apoi Sfântul Locaș va fi curățat!” (Daniel 8:14).

„Crucea lui Hristos trebuie studiată. Trebuie să întărească atenția și să stăpânească afecțiunile. Sângele care a fost vărsat pentru păcate va purifica și curăți mintea și inima de orice fel de egoism.” - Mărturii către predicatori, pag. 378 engl.

Recomandare pentru studiu: Profeți și regi, pag. 551-556 engl.

Duminică 28 februarie
1. Postiți și rugați-vă

a. Ce studia Daniel în primul an de domnie a lui Darius? Daniel 9:2; Ieremia 29:10.

…în anul dintîi al domniei lui, eu, Daniel, am văzut din cărţi că trebuiau să treacă şaptezeci de ani pentru dărîmăturile Ierusalimului, după numărul anilor, despre care vorbise Domnul către proorocul Ieremia. (Daniel 9:2).

Dar iată ce zice Domnul: "De îndată ce vor trece şaptezeci de ani ai Babilonului, Îmi voi aduce aminte de voi, şi voi împlini faţă de voi făgăduinţa Mea cea bună, aducîndu-vă înapoi în locul acesta. (Ieremia 29:10).

„Încă apăsat din cauza lui Israel, Daniel a studiat din nou profețiile lui Ieremia. Ele erau foarte clare – atât de clare încât el a înțeles prin aceste mărturii înregistrate în cărți ‘numărul anilor’ (Daniel 9:2).” - Profeți și regi, pag. 554 engl.

b. În cu ce condiții încerca Daniel să înțeleagă scrierile solilor desemnați de Dumnezeu? Daniel 2:17-19; 9:3; 10:1, 2. Cum trebuie să studiem Scripturile dacă ne așteptăm ca Duhul Sfânt să ne lumineze mintea?

Apoi Daniel s-a dus în casa lui, şi a spus despre lucrul acesta tovarăşilor săi Hanania, Mişael şi Azaria, rugîndu-i să ceară îndurarea Dumnezeului cerurilor pentru această taină, ca să nu piară Daniel şi tovarăşii săi odată cu ceilalţi înţelepţi ai Babilonului. aceea, i s-a descoperit lui Daniel taina într-o vedenie în timpul nopţii. Şi Daniel a bbinecuvântat pe Dumnezeul cerurilor. (Daniel 2:17-19).

Şi mi-am întors faţa spre Domnul Dumnezeu, ca să-L caut cu rugăciune şi cereri, postind în sac şi cenuşă. (Daniel 9:3).

În anul al treilea al lui Cir, împăratul Persiei, s-a descoperit un cuvînt lui Daniel, numit Beltşaţar. Cuvîntul acesta, care este adevărat, vesteşte o mare nenorocire. El a fost cu luare aminte la cuvîntul acesta, şi a priceput vedenia. "În vremea aceea, eu, Daniel, trei săptămîni am fost în jale. (Daniel 10:1, 2).

„Atunci când studiați Scripturile cu o dorință serioasă de a învăța adevărul, Dumnezeu va sufla Duhul Său în inima voastră și vă va impresiona mintea cu lumina cuvântului Său. Biblia este propriul ei interpret, un pasaj explicându-l pe altul. Comparând versetele care se referă la aceleași subiecte, veți vedea frumusețea și armonia la care nu ați visat niciodată.” - Testimonies, vol. 4, pag. 499.

Luni 1 martie

2. Două mii trei sute de zile

a. Pe cine a trimis Dumnezeu ca să-l lămurească pe Daniel aducându-i o explicație a viziunii (Daniel 8:14)? De ce? Daniel 8:16-18, 26, 27.

Şi el mi-a zis: "Pînă vor trece două mii trei sute de seri şi dimineţi; apoi, sfîntul locaş va fi curăţit!" (Daniel 8:14).

Şi am auzit un glas de om în mijlocul rîului Ulai, care a strigat şi a zis: "Gavrile, tîlcuieşte-i vedenia aceasta." El a venit atunci lîngă locul unde eram; şi la apropierea lui, m-am înspăimîntat, şi am căzut cu faţa la pămînt. El mi-a zis: "Fii cu luare aminte, fiul omului, căci vedenia priveşte vremea sfîrşitului!" Pe cînd îmi vorbea el, am căzut cu faţa la pămînt leşinat. El m-a atins, şi m-a aşezat iarăşi în picioare în locul în care mă aflam. (Daniel 8:16-18).

Iar vedenia cu serile şi dimineţile, de care a fost vorba, este adevărată. Tu, pecetluieşte vedenia aceasta, căci este cu privire la nişte vremuri îndepărtate." Eu, Daniel, am stat leşinat şi bolnav mai multe zile; apoi m-am sculat, şi mi-am văzut de treburile împăratului. Eram uimit de vedenia aceasta, şi nimeni nu ştia. (Daniel 8:26, 27).

„Prin o altă viziune, a fost aruncată mai multă lumină asupra evenimentelor din viitor; iar la sfârșitul viziunii acesteia Daniel a auzit un sfânt vorbind; și un alt sfânt a întrebat pe cel ce vorbea: ‘În câtă vreme se va împlini vedenia?’ (Daniel 8:13). Răspunsul care a fost dat: ‘Până vor trece două mii trei sute de seri și dimineți; apoi Sfântul Locaș va fi curățat!’ (versetul 14), l-a umplut de uimire. El a căutat cu toată seriozitatea după însemnătatea viziunii. Nu putea înțelege relația dintre captivitatea de șaptezeci de ani, așa cum a fost prezisă de Ieremia, și cei două mii trei sute de ani despre care l-a auzit în viziune pe vizitatorul ceresc spunând că vor trece înainte de curățarea sanctuarului lui Dumnezeu. Îngerul Gabriel i-a dat o interpretare parțială; totuși atunci când profetul a auzit cuvintele: ‘Vedenia... este cu privire la niște vremuri îndepărtate,’ el a leșinat (versetele 26, 27, citat).” - Profeți și regi, pag. 554 engl.

b. Cum a spus Gabriel că venise cu scopul de a încheia explicația neterminată cu privire la viziune (Daniel 8:14)? Daniel 9:22, 23.

Şi el mi-a zis: "Pînă vor trece două mii trei sute de seri şi dimineţi; apoi, sfîntul locaş va fi curăţit!" (Daniel 8:14).

Cele patru coarne care au crescut în locul acestui corn frînt, sunt patru împărăţii, care se vor ridica din neamul acesta, dar care nu vor avea atîta putere. La sfîrşitul stăpînirii lor, cînd păcătoşii vor fi umplut măsura nelegiuirilor, se va ridica un împărat fără ruşine şi viclean. (Daniel 9:22, 23).

„Îngerul [Gabriel] fusese trimis la Daniel cu scopul precis de a-i explica ceea ce el nu reușise să înțeleagă din viziunea din capitolul opt, afirmația cu privire la timp – ‘până vor trece două mii trei sute de seri și dimineți; apoi Sfântul Locaș va fi curățat!’ (Daniel 8:14).” - Marea luptă, pag. 326 engl.

„Ca popor, noi ar trebui să fim cercetători serioși ai profeției; ar trebui să nu găsim odihnă până când nu devenim familiarizați cu subiectul sanctuarului, care este scos în evidență în viziunile lui Daniel și ale lui Ioan. Acest subiect revarsă o mare lumină asupra poziției și lucrării noastre prezente, și ne oferă o dovadă clară că Dumnezeu ne-a condus în experiența noastră trecută. El explică dezamăgirea noastră din 1844, arătându-ne că sanctuarul ce trebuia curățit nu era pământul, așa cum presupuserăm, ci că atunci Hristos a intrat în sfânta sfintelor din sactuarul ceresc, și săvârșește lucrarea de încheiere a slujbei Sale preoțești, ca împlinire a cuvintelor îngerului către profetul Daniel: ‘Până nu vor trece două mii trei sute de seri și dimineți; apoi Sfântul Locaș va fi curățat!’ (Daniel 8:14).” - Evanghelizarea, pag. 222, 223 engl.

Marți 2 martie

3. Principiul ‘o zi pentru un an’

a. Cum înțelegem o zi profetică? Ezechiel 4:6; Numeri 14:33, 34.

După ce vei isprăvi aceste zile, culcă-te a doua oară pe coasta dreaptă, şi poartă nelegiuirea casei lui Iuda patru zeci de zile; îţi pun cîte o zi pentru fiecare an. (Ezechiel 4:6).

şi copiii voştri vor rătăci patruzeci de ani în pustie, şi vor ispăşi astfel păcatele voastre, pînă ce toate trupurile voastre moarte vor cădea în pustie. După cum în patruzeci de zile aţi iscodit ţara, tot aşa, patruzeci de ani veţi purta pedeapsa fărădelegilor voastre, adică un an de fiecare zi: veţi şti atunci ce înseamnă să-Mi trag Eu mîna de la voi. (Numeri 14:33, 34).

„O zi în profeție simbolizează un an. Vezi Numeri 14:34; Ezechiel 4:6.” - Profeți și regi, pag. 698 engl.

b. Cum a explicat îngerul Gabriel prima parte a celor 2300 de zile? Daniel 9:24-27.

…i fiii lor au intrat şi au luat ţara în stăpînire; ai smerit înaintea lor pe locuitorii ţării, Cananiţii, şi i-ai dat în mîinile lor, împreună cu împăraţii şi popoarele ţării, ca să le facă ce le place. Au ajuns stăpîni pe cetăţi întărite şi pe pămînturi roditoare; au stăpînit case pline de tot felul de bunătăţi, puţuri săpate, vii, măslini, şi pomi roditori din belşug, au mîncat, s-au săturat, s-au îngrăşat, şi au trăit în desfătări, prin bunătatea Ta cea mare. Totuşi, ei s-au răsculat şi s-au răzvrătit împotriva Ta. Au aruncat Legea Ta la spatele lor, au ucis pe proorocii Tăi, care-i rugau fierbinte să se întoarcă la Tine, şi s-au dedat la mari ocări faţă de Tine. Atunci i-ai lăsat în mîinile vrăjmaşilor lor, care i-au apăsat. Dar, în vremea necazului lor, au strigat către Tine; şi Tu i-ai auzit de la înălţimea cerurilor; şi, în îndurarea Ta cea mare le-ai dat izbăvitori care i-au scăpat din mîinile vrăjmaşilor lor. (Daniel 9:24-27).

„După îndemnul adresat lui Daniel de a ‘lua aminte la cuvântul acesta și înțelege vedenia’, următoarele cuvinte ale îngerului sunt: ‘Șaptezeci de săptămâni au fost hotărâte asupra poporului tău și asupra cetății tale celei sfinte.’ Cuvântul tradus aici prin ‘hotărâte’ înseamnă literal ‘separate’. Șaptezeci de săptămâni, reprezentând 490 de ani, sunt declarate de înger ca fiind separate, aparținând în mod special iudeilor. Însă din ce au fost separate? Întrucât cele 2300 zile au fost singura perioadă de timp menționată în capitolul 8, înseamnă că aceasta este perioada din care au fost separate cele șaptezeci de săptămâni; de aceea, cele șaptezeci de săptămâni fac parte din cele 2300 de zile, și cele două perioade încep deodată. Îngerul declară că cele șaptezeci de săptămâni datează de la intrarea în vigoare a poruncii de restaurare și construire a Ierusalimului. Dacă s-ar putea găsi data acestei porunci, atunci s-ar putea stabili punctul de începere a marii perioade de 2300 zile.” - Marea luptă, pag. 326 engl.

c. Cum s-a împlinit expresia „să aducă sfârșit păcatului” sau „jertfelor pentru păcat” așa cum sugerează originalul? Evrei 9:24-26.

Căci Hristos n-a intrat într-un locaş de închinare făcut de mînă omenească, după chipul adevăratului locaş de închinare, ci a intrat chiar în cer, ca să Se înfăţişeze acum, pentru noi, înaintea lui Dumnezeu. Şi nu ca să Se aducă de mai multe ori jertfă pe sine însuşi, ca marele preot, care intră în fiecare an în Locul preasfînt cu un sînge, care nu este al lui; fiindcă atunci ar fi trebuit să pătimească de mai multe ori de la întemeierea lumii, pe cînd acum, la sfîrşitul veacurilor, S-a arătat o singură dată, ca să şteargă păcatul prin jertfa Sa. (Evrei 9:24-26).

„Îngerul a spus: ‘El va face un legământ trainic cu mulți timp de o săptămână [șapte ani].’ Timp de șapte ani după ce Mântuitorul a început lucrarea Sa, evanghelia trebuia să fie predicată în special iudeilor; timp de trei ani și jumătate de către Hristos Însuși, iar apoi de către apostoli. ‘la jumătatea săptămânii va face să înceteze jertfa și darul de mâncare.’ (Daniel 9:27). În primăvara anului 31 d. Hr., Hristos, adevărata Jertfă, a fost jertfit pe Calvar. Atunci perdeaua templului a fost sfâșiată în două, arătând că sfințenia și semnificația sistemului de jertfe se îndepărtaseră. Sosise timpul pentru ca jertfele pământești să înceteze.” - Profeți și regi, pag. 699 engl.

Miercuri 3 martie

4. Explicarea termenilor

a. Cum s-a făcut ispășirea nelegiuirii? 2 Corinteni 5:19, 20.

Că adică, Dumnezeu era în Hristos, împăcînd lumea cu sine, neţinîndu-le în socoteală păcatele lor, şi ne-a încredinţat nouă propovăduirea acestei împăcări. Noi dar, suntem trimişi împuterniciţi ai lui Hristos; şi, ca şi cum Dumnezeu ar îndemna prin noi, vă rugăm fierbinte, în Numele lui Hristos: Împăcaţi-vă cu Dumnezeu! (2 Corinteni 5:19, 20).

„Isus a plătit un preț nemărginit pentru a răscumpăra lumea, iar omenirea a fost pusă în mâinile Sale; ea a devenit proprietatea Sa. El Și-a jertfit onoarea, bogăția și căminul Său slăvit din curțile împărătești și a devenit fiul lui Iosif și al Mariei. Iosif era unul dintre cei mai umili zilieri. Și Isus a lucrat; El a dus o viață de greutăți și trudă. Atunci când a început lucrarea Sa, după botezul Său, El a suferit un post agonizant de aproape șase săptămâni. Suferințele Sale erau nespus de aspre nu numai din cauza durerii chinuitoare provocate de foame, ci vina păcatelor lumii apăsa atât de greu asupra Sa. Cel care nu cunoștea păcatul a fost făcut păcat pentru noi. Cu această greutate mare a vinovăției asupra Sa din cauza păcatelor noastre, El a ținut piept încercării grozave asupra poftei, iubirii de lume și onoarei, și asupra mândriei și etalării care duce la încumetare. Hristos a suferit toate aceste trei ispite de bază și le-a biruit în favoarea omului, dezvoltând pentru el un caracter drept, deoarece știa că omul nu poate să facă aceasta pentru sine. El a știut că Satan avea să-i atace pe oameni în aceste trei puncte. El îl biruise pe Adam, și inteniționa să continue această lucrare până când avea să încheie lucrarea de ruinare a omului. Hristos a intrat în câmp în locul omului pentru a-l birui pe Satan pentru el deoarece El a văzut că omul nu putea să biruiască singur. Hristos a pregătit calea pentru răscumpărarea omului prin propria Sa viață de suferință, abnegație, jertfire de sine și prin umilirea și moartea Sa. El a adus omului ajutor ca el, urmând exemplul lui Hristos, să poată birui în dreptul său, așa cum Hristos a biruit pentru el.” - Testimonies, vol. 3, pag. 372 engl.

„Gândiți-vă la umilirea lui Hristos. El a luat asupra Sa natura căzută și suferindă, degradată și mânjită de păcat. El a luat durerile noastre, purtând necazul și rușinea noastră. El a suferit toate ispitele cu care este asaltat omul. El a unit umanitatea cu divinitatea: un spirit divin care locuia într-un templu de carne. El S-a unit pe Sine cu templul. ‘Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi’ (Ioan 1:14), deoarece făcând astfel El a putut să intre în legătură cu fii și fiicele lui Avram cele păcătoase și suferinde.” - Comentarii biblice, vol. 4, pag. 1147 engl.

b. Înainte de începerea slujirii din sanctuarul pământesc, cortul trebuia uns (Exodul 40:9). Ce era nevoie ca Isus să facă înainte de începerea slujirii din sanctuarul ceresc? Daniel 9:24; Evrei 8:1-5; 9:8, 11, 12.

Joi 4 martie

5. Explicarea termenilor (continuare)

a. Cum se descoperă neprihănirea lui Dumnezeu în noul legământ? Isaia 56:1; Romani 3:21-24.

Aşa vorbeşte Domnul: "Păziţi ce este drept, şi faceţi ce este bine; căci mîntuirea Mea este aproape să vină, şi neprihănirea Mea este aproape să se arate. (Isaia 56:1).

Dar acum s-a arătat o neprihănire, pe care o dă Dumnezeu fără lege - despre ea mărturisesc Legea şi proorocii - şi anume, neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credinţa în Isus Hristos, pentru toţi şi peste toţi cei ce cred în El. Nu este nici o deosebire. Căci toţi au păcătuit, şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu. (Romani 3:21-24).

b. Cum este asigurată neprihănirea veșnică? Naum 1:9.

Ce planuri faceţi voi împotriva Domnului? El le zădărniceşte! Nenorocirea nu va veni de două ori. (Naum 1:9).

„Întregul univers va fi devenit martor al naturii și al rezultatelor păcatului. Iar eradicarea lui completă, care la început i-ar fi făcut pe îngeri să se teamă și ar fi adus dezonoare lui Dumnezeu, acum va reabilita dragostea Sa și va întări onoarea Sa înaintea universului de ființe care se desfată să facă voia Sa și în a căror inimă se află legea Sa. Răul nu se va mai manifesta niciodată... Legea lui Dumnezeu, pe care Satan a ocărât-o ca fiind un jug de robie, va fi onorată ca fiind legea slobozeniei.” - Marea luptă, pag. 504.

„Hristos în umanitatea Sa a dezvoltat un caracter desăvârșit, și El ne oferă acest caracter nouă... Prin ascultarea Sa desăvârșită El a făcut posibil ca toate ființele omenești să asculte de poruncile lui Dumnezeu. Atunci când ne supunem lui Hristos, inima noastră se unește inima Sa, voința se contopește cu voința Sa, mintea devine una cu mintea Sa, gândurile sunt gânduri aduse în supunere față de El; trăim viața Sa. Aceasta înseamnă a fi îmbrăcat cu hainele neprihănirii Sale. Atunci când Domnul privește asupra noastră, El vede nu o haină făcută din frunze de smochin, nu goliciunea și diformitatea păcatului, ci propria Sa haină a neprihănirii, care este ascultarea desăvârșită de legea lui Iehova.” - Pildele Domnului Hristos, pag. 311, 312 engl.

Vineri 5 martie

Întrebări recapitulative personale

a. Ce sacrificii ar trebui să fim gata să facem pentru a înțelege profețiile importante pentru timpul nostru?

b. Cum știm că profețiile din Daniel 9 sunt legate clar de Daniel 8 – în special în explicația dată în versetul 14?

c. Atunci când studiem profețiile, ce principiu trebuie să înțelegem cu privire la timp?

d. Explicați unele dintre lucrurile care trebuie să se împlinească în timpul perioadei de șaptezeci de săptămâni.

e. Ce trebuia să aibă loc înainte ca Isus să poată să înceapă lucrarea Sa în sanctuarul ceresc?