- Lecția 13. Căderea Babilonului
- Lecția 12. Fugiți de încurcătură
- Lecția 11. „Apoi, Sfântul Locaș va fi curățit” – II
- Lecția 10. „Apoi, Sfântul Locaș va fi curățit” – I
- Lecția 9. Slujirea din cer reprezentată greșit
- Lecţia 8. Curăţirea Sanctuarului
- Lecţia 7. Ştergerea păcatelor
- Lecţia 6. Mergând la judecată
- Lecţia 5. „Hristos în voi, nădejdea slavei”
- Lecţia 4. Dumnezeu S-a arătat în trup
- Lecţia 3. Credinţă în evanghelie
- Lecţia 2. Putere pentru a asculta
- Lecţia 1. Mandatul final
Lecţia 6. Mergând la judecată
„...oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata.” (Evrei 9:27).
„Satan concepe nenumărate uneltiri pentru a ne ocupa minţile, așa încât să nu zăbovească asupra lucrării cu care noi ar trebui să fi m cel mai familiarizaţi. Arhiamăgitorul urăște marile adevăruri care scot la iveală o jertfă ispășitoare și un Mijlocitor atotputernic. El știe că, în ce-l privește, totul depinde de abaterea minţii de la Hristos și adevărul Său.” - Marea luptă, pag. 488.
Recomandare pentru studiu: Marea luptă, pag. 479-491 engl.
Duminică 31 ianuarie
1. ADEVĂRUL PREZENT
a. Care este siguranţa noastră faţă de infl uenţa învăţătorilor falşi? 2 Timotei 3:16.
Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire.(2 Timotei 3:16).
„Poporul lui Dumnezeu este îndreptat către Scripturi ca fi ind siguranţa lor faţă de infl uenţa învăţătorilor falși și a puterii înșelătoare a duhurilor întunericului. Satan se folosește de orice născocire posibilă ca să-i împiedice să ajungă să cunoască Biblia; deoarece ea descoperă înșelăciunile lui... Ultima mare amăgire se va arăta înaintea noastră în curând. Antihristul va face lucrările lui minunate înaintea ochilor noștri. Contrafacerea va semăna atât de mult cu adevărul, încât nu va fi posibil să se facă diferenţa între cele două decât prin Sfi ntele Scripturi.” - Idem., pag. 593.
b. Ce porţiuni din Scriptură sunt în mod special importante pentru timpul nostru? 2 Petru 1:12, 13.
De aceea, voi fi gata să vă aduc totdeauna aminte de lucrurile acestea, măcar că le ştiţi, şi sunteţi tari în adevărul pe care-l aveţi. Dar socotesc că este drept, cît voi mai fi în cortul acesta, să vă ţin treji, aducîndu-vă aminte de lucrurile acestea. (2 Petru 1:12, 13).
„Pe vremea lui Hristos, a lui Pavel și a lui Luther a existat un adevăr present – un adevăr de o importanţă specială pentru acea vreme; pentru biserica de astăzi există un adevăr prezent.” - The Signs of the Times, 21 iunie 1883.
„Sufl etele preţioase fl ămânzesc, și mor pentru că nu au adevărul present și care sigilează, hrana la vreme potrivită.” - Th e Present Truth, 1 septembrie 1849.
Luni 1 februarie
2. PRIVIND LA ISUS
a. Pentru a obţine desăvârşirea, ce trebuie să facem necontenit? 2 Corinteni 3:18; Evrei 12:2.
Noi toţi privim cu faţa descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului, şi suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului. (2 Corinteni 3:18).
Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvîrşirea credinţei noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea, şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu. (Evrei 12:2).
„Prin cunoașterea și asocierea cu Hristos putem deveni asemenea Lui, Exemplul fără cusur.” - Testimonies, vol. 5, pag. 222, 223 engl.
„Isus a spus că va trimite în lume pe Duhul Sfânt, pe Mângâietorul, care ne schimbă caracterul după chipul lui Hristos; și, când se realizează aceasta, noi refl ectăm ca într-o oglindă, slava Domnului. Astfel, caracterul celui care privește la Hristos în acest fel este atât de asemănător cu al Său, încât cel care privește la el vede caracterul lui Hristos strălucind ca dintr-o oglindă. Pe nesimţite, noi suntem schimbaţi zi de zi de la căile noastre proprii și de la voinţa noastră la căile și voinţa lui Hristos, la frumuseţea caracterului Său. În felul acesta, creștem în Hristos, și în mod inconștient refl ectăm chipul Său.” - In Heavenly Places, pag. 337.
b. Unde şi cum trebuie să privim la Isus? Ioan 5:39; Evrei 1:2, 3; 3:1.
Cercetaţi Scripturile, pentru că socotiţi că în ele aveţi viaţa veşnică; dar tocmai ele mărturisesc despre Mine. (Ioan 5:39).
…la sfîrşitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul, pe care L-a pus moştenitor al tuturor lucrurilor, şi prin care a făcut şi veacurile. El, care este oglindirea slavei Lui şi întipărirea Fiinţei Lui, şi care ţine toate lucrurile cu Cuvîntul puterii Lui, a făcut curăţirea păcatelor şi a şezut la dreapta Măririi în locurile prea înalte (Evrei 1:2, 3).
De aceea, fraţi sfinţi, care aveţi parte de chemarea cerească, aţintiţi-vă privirile la Apostolul şi Marele Preot al mărturisirii noastre, adică Isus (Evrei 3:1).
„Nici un bărbat, sau tânăr, nici o femeie nu poate ajunge la desăvârșirea creștină și să neglijeze studiul Cuvântului lui Dumnezeu. Prin cercetarea Cuvântului Său cu atenţie și de aproape ascultăm de porunca lui Hristos: ‘Cercetaţi Scripturile, pentru că socotiţi că în ele aveţi viaţa veșnică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine’ (Ioan 5:39). Această cercetare îl face în stare pe cercetător să observe îndeaproape Modelul divin, pentru că ele mărturisesc despre Hristos. Modelul trebuie să fi e inspectat adesea și minuţios pentru a-l imita. Atunci când o persoană ajunge să cunoască istoria Mântuitorului, descoperă în sine defecte de caracter; lipsa ei de asemănare cu Hristos este atât de mare încât ea vede că nu poate fi ucenic fără o schimbare foarte mare în viaţă. Totuși ea studiază, cu dorinţa de a fi asemenea marelui ei Exemplu; ea prinde privirea și spiritul iubitului ei Maestru; privind, este schimbată. ‘Privind la Isus, autorul și desăvârșitorul credinţei noastre’ (Evrei 12:2).” - Sfaturi pentru lucrarea Școlii de Sabat, pag 17.
„Priviţi la Calvar, și când Îl vedeţi pe Hristos dându-Și viaţa preţioasă pentru voi, ca să aveţi ocazia să vă formaţi un caracter pentru viaţa veșnică, întrebaţi-vă: Cu ce îmi voi ocupa timpul încredinţat mie de Dumnezeu cu un preţ infi nit?” - Th e Review and Herald, 27 octombrie 1896.
Marţi 2 februarie
3. FAŢĂ ÎN FAŢĂ CU RAPORTUL NOSTRU
a. Cu ce şi cu cine va fi fi ecare om, fără excepţie, faţă în faţă într-o zi? Evrei 9:27; Romani 14:12.
Şi, după cum oamenilor le este rînduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata. (Evrei 9:27).
Isaia, de altă parte, strigă cu privire la Israel: "Chiar dacă numărul fiilor lui Israel ar fi ca nisipul mării, numai rămăşiţa va fi mîntuită. (Romani 14:12).
„Cei care doresc să aibă parte de avantajele mijlocirii Mântuitorului nu ar trebui să îngăduie ca ceva să-i împiedice de la datoria lor de a desăvârși sfi nţenia în teamă de Dumnezeu. În loc de a fi dedate plăcerii, etalării sau căutării de câștig, orele preţioase ar trebui devotate unui studiu serios și cu rugăciune al cuvântului adevărului. Subiectul sanctuarului și al judecăţii de cercetare ar trebui înţeles clar de către poporul lui Dumnezeu. Toţi au nevoie de o cunoaștere personală a poziţiei și lucrării minunatului lor Mare Preot. Altfel le va fi imposibil să exercite credinţa care este esenţială în acest timp, sau să ocupe poziţia pe care le-a desemnat-o Dumnezeu. Fiecare persoană are un sufl et de câștigat sau de pierdut. Fiecare are un process în așteptare la bara lui Dumnezeu. Fiecare trebuie să se întâlnească faţă în faţă cu marele Judecător. Atunci, cât de important este ca fi ecare minte să contempleze adesea la scena solemnă când se va ţine judecata și se vor deschide cărţile.” - Marea luptă, pag. 488.
b. Deoarece noi toţi vom trece prin judecată, faţă de ce trebuie să fi m conştienţi, şi cum ar trebui să trăim având în vedere acel ceas copleşitor? Eclesiastul 12:13, 14; 11:9.
Să ascultăm dar încheierea tuturor învăţăturilor: Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om. Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, şi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău. (Eclesiastul 12:13, 14).
Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, fii cu inima veselă cît eşti tînăr, umblă pe căile alese de inima ta şi plăcute ochilor tăi; dar să ştii că pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecată. (Eclesiastul 11:9).
„Nu ar trebui să ne lăsăm convinși să introducem în gură ceva ce face trupul să se îmbolnăvească, indiferent cât de mult ne place acel lucru. De ce? - Deoarece suntem proprietatea lui Dumnezeu. Aveţi o coroană de câștigat, un cer de obţinut, și un iad de evitat. Atunci de dragul lui Hristos, vă întreb: Veţi lăsa lumina să strălucească înaintea voastră cu raze clare și distincte, ca mai apoi să-i întoarceţi spatele și să spuneţi: ‘Îmi place asta, îmi place cealaltă’?” - Dietă și hrană, pag. 328 engl.
„În general, se vorbește prea mult ușuratic, se condamnă, se critică prea mult în familii care mărturisesc că-L iubesc pe Dumnezeu și că-I slujesc. Cuvintele aspre, lipsa de respect și consideraţie care se aud în multe familii îi fac pe îngeri să plângă. Ce raport se scrie în cărţile cerului despre privirile și cuvintele aspre care mușcă și înţeapă asemenea unei vipere. Și acesta nu este raportul doar al unei singure zile din an, ci un raport zilnic. O, dacă aceste familii s-ar gândi că îngerii lui Dumnezeu fac dagherotipul [fotografi a] caracterului la fel de exact ca pictorul care pictează chipul trăsăturilor umane; și vom fi judecaţi în conformitate cu acesta!” - Th e Review and Herald, 2 februarie 1886.
Miercuri 3 februarie
4. JUDECAT DE LEGE
a. Care este standardul judecăţii? Iacov 2:12.
Să vorbiţi şi să lucraţi ca nişte oameni care au să fie judecaţi de o lege a slobozeniei. (Iacov 2:12).
„Singura condiţie cu care este posibilă libertatea omului este aceea de a deveni una cu Hristos. ‘Adevărul vă va face slobozi’ (Ioan 8:32); iar adevărul este Hristos. Păcatul nu poate avea biruinţa decât dacă slăbește mintea și nimicește libertatea sufl etului. Prin supunere faţă de Dumnezeu, omul este restaurat – la slava autentică și demnitatea de om. Legea divină, faţă de care suntem aduși în supunere, este ‘legea slobozeniei’ (Iacov 2:12).” - Hristos lumina lumii, pag. 466.
b. Care lege este această lege a slobozeniei? Şi creştinii Noului Testament vor fi judecaţi prin această lege? Iacov 2:11 (Exodul 20:13, 14); 2 Corinteni 5:10.
Căci, Cel ce a zis: "Să nu preacurveşti", a zis şi: "Să nu ucizi." Acum, dacă nu preacurveşti, dar ucizi, te faci călcător al Legii. (Iacov 2:11).
Să nu ucizi. Să nu preacurveşti. (Exodul 20:13, 14)
Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut cînd trăia în trup. (2 Corinteni 5:10).
„Primul înger îi cheamă pe oameni să se ‘teamă de Dumnezeu și să-I dea slavă’ și să se închine Lui în calitate de Creator al cerurilor și al pământului. Pentru a face aceasta, ei trebuie să asculte de legea Sa. Înţeleptul spune: ‘Teme-te de Dumnezeu și păzește poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om.’ (Eclesiastul 12:13). Fără ascultare de poruncile Sale nici o închinare nu-i este plăcută lui Dumnezeu. ‘Căci dragostea lui Dumnezeu stă în păzirea poruncilor Lui.’ ‘Dacă cineva își întoarce urechea ca să n-asculte legea, chiar și rugăciunea lui este o scârbă.’ (1 Ioan 5:3; Proverbele 28:9).” - Marea luptă, pag. 436 engl.
c. Deoarece viaţa noastră va fi adusă la judecată (Romani 14:10), ce întrebare ar trebui să aibă prioritate maximă? Ioan 8:31, 32; 14:15; 15:7, 14.
Dar pentru ce judeci tu pe fratele tău? Sau pentru ce dispreţuieşti tu pe fratele tău? Căci toţi ne vom înfăţişa înaintea scaunului de judecată al lui Hristos. (Romani 14:10)
veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi." Ei I-au răspuns: "Noi suntem sămînţa lui Avraam, şi n-am fost niciodată robii nimănui; cum zici Tu: "Veţi fi slobozi!" (Ioan 8:31, 32).
Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele. (Ioan 14:15).
Dacă rămîneţi în Mine, şi dacă rămîn în voi cuvintele Mele, cereţi orice veţi vrea, şi vi se va da.Voi sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi ce vă poruncesc Eu. (Ioan 15:7, 14).
„Nu ar trebui să ne îngăduim ca atenţia să ne fi e abătută de la vestirea soliei încredinţată nouă. Am fost instruită ani de zile că nu trebuie să acordăm atenţie întrebărilor neînsemnate. Nu ni se poruncește să intrăm în discuţii cu privire la subiectele neimportante. Lucrarea noastră este aceea de a conduce minţile la marile principii ale legii lui Dumnezeu. Singura întrebare care se va pune la judecată va fi : ‘Sunt ei ascultători de poruncile Mele?’ Lupta și disputa măruntă cu privire la întrebările care nu au nici o importanţă este o educaţie de care poporul nostru nu are nevoie.” - West Indian Messenger, 1 iulie 1912.
Joi 4 februarie
5. HAINE FĂRĂ PATĂ
a. Ce avertisment pretinde atenţia noastră permanentă? Ieremia 17:9; 1 Corinteni 10:12; Iacov 4:7; 1 Petru 5:6-9.
"Inima este nespus de înşelătoare şi de deznădăjduit de rea; cine poate s-o cunoască?" Ieremia 17:9
Astfel dar, cine crede că stă în picioare, să ia seama să nu cadă. 1 Corinteni 10:12
Supuneţi-vă dar lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi. Iacov 4:7
Smeriţi-vă dar sub mîna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalţe. Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuşi îngrijeşte de voi. Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă tîrcoale ca un leu care răcneşte, şi caută pe cine să înghită. Fiţi treji, şi vegheaţi! Împotriviţi-vă lui tari în credinţă, ştiind că şi fraţii voştri în lume trec prin aceleaşi suferinţe ca voi. 1 Petru 5:6-9.
„Mulţi sunt înșelaţi cu privire la starea inimii lor. Ei nu-și dau seama că inima fi rească este nespus de înșelătoare și deznădăjduit de rea. Ei se învelesc în propria lor neprihănire și sunt mulţumiţi să atingă propriul lor standard de caracter; dar cât de fatal este eșecul lor când nu ating standardul divin și prin ei înșiși nu pot îndeplini cerinţele lui Dumnezeu. Poate că ne măsurăm unii cu alţii, poate ne comparăm unii cu alţii, poate că spunem că facem la fel de bine ca acesta sau acela, însă întrebarea la care trebuie să dăm un răspuns la judecată este: Am îndeplinit pretenţiile cerului înalt? Am ajuns standardul divin? Sunt inimile noastre în armonie cu Dumnezeul cerului?” - Selected Messages, vol. 1, pag. 320, 321.
b. Ce putem pretinde cu încredere după ce am obţinut Victoria fi nală? Matei 24:13. Daţi un exemplu. 2 Timotei 4:7, 8.
Dar cine va răbda pînă la sfîrşit, va fi mîntuit. (Matei 24:13).
M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa. De acum, mă aşteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da, în "ziua aceea", Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui. (2 Timotei 4:7, 8).
„Cei care trăiesc pe pământ atunci când mijlocirea lui Hristos va înceta în sanctuarul ceresc trebuie să stea înaintea unui Dumnezeu sfânt fără mijlocitor. Hainele lor trebuie să fi e fără pată, caracterele lor trebuie să fi e curăţite de păcat prin sângele de stropire. Prin harul lui Dumnezeu și efortul lor neobosit, ei trebuie să fi e biruitori în lupta cu răul.” - Marea luptă, pag. 425 engl.
„Când bătălia vieţii se încheie, când armura este predată la picioarele lui Isus, când sfi nţii lui Dumnezeu sunt slăviţi, atunci și numai atunci va fi sigur să pretindem că suntem mântuiţi și fără păcat.” - Selected Messages, vol. 3, pag. 356.
Vineri 5 februarie
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE
a. Ce părţi din Scriptură sunt destinate în mod special pentru timpul nostru?
b. Cum putem privi la Isus când nu este prezent în persoană cu noi?
c. În lumina apropiatei judecăţi, cum ar trebui să trăim?
d. Care lege reprezintă baza pe care vor fi judecate caracterele noastre?
e. Explicaţi Matei 24:13