Duminică, 15 dec. 2024, ÎMPĂRĂȚIA SLAVEI

                                                                                                                                                                                       de Romulo Borges - Brazilia

Când încheiem Săptămâna de Rugăciune, e ca și cum am încheia o călătorie plină de secrete și descoperiri. Ghidându-ne de la o descoperire la alta, Scripturile ne-au servit ca busolă. Clădind pe textul din Fapte 3:19 și 20, am explorat teme semnificative cum ar fi pocăința, convertirea, ștergerea păcatelor, vremea de înviorare și venirea lui Isus. Acum, la această adunare finală, ne vom adânci în „Împărăția Slavei.”

Această împărăție nu este una obișnuită, mărginită de granițe pământești sau de timp uman; este o realitate eternă, la fel de vastă și impunătoare ca universul însuși, ancorată în dreptatea de neclintit a Domnului nostru Isus Hristos. Ca un far care rezistă testului timpului și furtunilor, această Împărăție este descrisă în Daniel 2:44: „Dar în vremea acestor împărați, Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăție care nu va fi nimicită niciodată și care nu va trece sub stăpânirea unui alt popor. Ea va sfărâma și va nimici toate acele împărății și ea însăși va dăinui veșnic.”

De aceea, vă invit să explorăm împreună făgăduințele veșnice ale acestei împărății glorioase.

ÎMPĂRĂȚIA HARULUI ȘI ÎMPĂRĂȚIA SLAVEI

Sfânta Scriptură evidențiază manifestarea împărăției lui Dumnezeu în două faze distincte:

(1) Împărăția harului și

(2) Împărăția slavei.

Slava nu poate exista fără manifestarea anterioară a harului; de aceea, este esențial să participăm mai întâi la împărăția harului pentru a intra în împărăția slavei.

Când Isus Și-a început slujirea Sa în Galileea, El a proclamat sosirea împărăției lui Dumnezeu cu aceste cuvinte: „S-a împlinit vremea și Împărăția lui Dumnezeu este aproape. Pocăiți-vă și credeți în Evanghelie” (Marcu 1:14, 15).

„Când Isus călătorea prin Galileea, învățând și vindecând, mulțimile se îngrămădeau la El din orașe și sate... Niciodată înainte nu a fost o astfel de perioadă ca aceasta pentru lume. Cerul a fost coborât la oameni. Sufletele flămânde și însetate care au așteptat îndelung pentru mântuirea lui Israel, sărbătoreau acum harul unui Mântuitor îndurător.”¹

Împărăția harului, vestită de Isus, și-a atins apogeul la crucea Calvarului, unde El a luat locul nostru și a murit în locul nostru ca să ne răscumpere din condamnarea păcatului. Prin prevederile harului Său, omenirea primește iertarea de păcate, împăcarea cu Dumnezeu și mântuirea completă. După cum este scris în Efeseni 2:8: „Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință. Și aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu.”

„După cum solia primei veniri a lui Hristos a anunțat împărăția Sa de har, tot așa solia celei de-a doua Sa veniri anunță împărăția Sa de slavă. Și cea de-a doua solie, ca prima, se bazează pe profeții.”²

Cuvântul „împărăție” din textul lui Matei, când se referă la împărăția slavei, este folosit de Isus ca o descriere a ceea ce se va întâmpla la sfârșitul timpurilor când El va întemeia împărăția universală a lui Dumnezeu. Deși acest eveniment este în viitor, făgăduința că Domnul va veni este o realitate. Și El Însuși a zis:

„Să nu vi se tulbure inima. Aveți credință în Dumnezeu și aveți credință în Mine. În casa Tatălui Meu sunt multe locașuri. Dacă n-ar fi așa, v-aș fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Și după ce Mă voi duce și vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce și vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiți și voi” (Ioan 13:1-3).

Pe baza acestor descoperiri prețioase, creștinii nu doar că trăiesc cu asigurarea mântuirii în prezent, ci de asemenea în speranța răscumpărării finale în împărăția slavei.

Acest trup nou va fi nepieritor, slăvit, liber de păcat și nemuritor, pregătit pentru viața veșnică. Trupul natural al creștinului va fi transformat într-un trup spiritual capabil să reziste slavei lui Dumnezeu și să fie gata pentru mutare.

Dumnezeu va împărți atingerea divină a transformării fiecărui individ mântuit, atât sfinților înviați, cât și credincioșilor care nu au experimentat moartea. Cartea Marea Luptă exprimă în mod minunat acest gând:

„El va schimba trupurile noastre netrebnice și le va modela după asemănarea trupului Său slăvit. Forma muritoare, coruptă, lipsită de frumusețe, odată poluată de păcat, devine perfectă, minunată și nemuritoare.”³

Totul va fi desăvârșit! Această transformare va afecta structura corpului omenesc, dar va păstra identitatea personală a fiecărui individ, permițând celor răscumpărați să se recunoască unul pe celălalt.

„Identitatea noastră personală este păstrată la înviere... ultimele trăsături care mai persistă din blestemul păcatului vor fi îndepărtate și cei credincioși ai lui Hristos vor apărea în „frumusețea Domnului Dumnezeului nostru”, la minte și suflet, și trup, reflectând chipul desăvârșit al Domnului lor.”⁴

CARACTERISTICILE ÎMPĂRĂȚIEI SLAVEI

Când ne referim la împărăția slavei, ne gândim la Dumnezeul Paradisului, la noul Pământ și la cerul nou.Totuși, este crucial să recunoaștem că limbajul nostru omenesc este inadecvat să descrie slava cerească. Toate resursele lingvistice sunt insuficiente pentru a portretiza în mod adecvat Paradisul lui Dumnezeu. În cartea Marea Luptă, pagina 675 este subliniat acest punct:„Limbajul uman este inadecvat să descrie răsplata celui neprihănit. Va fi cunoscută doar de cei care o vor privi. Nicio minte finită nu poate înțelege slava Paradisului lui Dumnezeu.

În ciuda limitărilor limbajului uman, putem să ne inspirăm din cuvintele profeților și să lăsăm imaginația să ne conducă spre Paradisul divin. În descoperirile din Apocalipsa, apostolul Ioan a fost binecuvântat să prindă o licărire a slavei cerești din împărăția veșnică a lui Dumnezeu. Sublinierile sale se află în relatarea din Apocalipsa 21:1-5, care declară:

„Apoi am văzut un cer nou șiun Pământ nou; pentru că cerul dintâi și Pământul dintâi pieriseră și marea nu mai era. Și eu am văzut coborându-se din cer, de la Dumnezeu, cetatea sfântă, noul Ierusalim, gătită ca o mireasă, împodobită pentru bărbatul ei. Și am auzit un glas tare, care ieșea din scaunul de domnie și zicea: „Iată cortul lui Dumnezeu, cu oamenii! El va locui cu ei și ei vor fi poporul Lui și Dumnezeu Însuși va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. El va șterge orice lacrimă din ochiilor. Și moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici țipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut. Cel ce ședea pe scaunul de domnie a zis: „Iată, Eu fac toate lucrurile noi.” Și a adăugat: „Scrie, fiindcă aceste cuvinte sunt vrednice de crezut și adevărate.”

Pe baza viziunii profetice a lui Ioan, putem evidenția anumite caracteristici ale împărăției slavei:

Expresia „noul Pământ” indică o creație nouă. Planeta pe care păcatul a afectat-o atât de profund va fi distrusă, consumată de flăcările judecății divine. Satan, îngerii lui și toți cei răi vor fi complet distruși. După cum ne spune Maleahi 4:1:

„Căci iată, vine ziua care va arde ca un cuptor! Toți cei trufași și toți cei răi vor fi ca miriștea, ziua care vine îi va arde, zice Domnul oștirilor, și nu le va lăsa nici rădăcină, nici ramură.”

Odată cu distrugerea instigatorului păcatului (Satan) și curățirea planetei, slava Edenului va fi restaurată. Creația va fi în armonie cu Creatorul și noul Ierusalim va fi capitala noului Pământ.

SLAVA NOULUI IERUSALIM

Descrierea noului Ierusalim ne impresionează cu frumusețea și splendoarea sa. El va străluci de slava lui Dumnezeu și va scânteia ca o piatră prețioasă, asemenea iaspisului, cu strălucirea cristalului. (Vezi Apocalipsa 21:10, 11.)

TEMPLUL LUI DUMNEZEU ÎNTRE OAMENI

Domnul va fi prezent cu poporul Său. Dumnezeu va alege să locuiască între cei pe care i-a răscumpărat, care sunt acum copiii Săi veșnici. Ei se vor bucura pentru totdeauna de prezența Sa prețioasă și de lumina Sa. Hristos, Cel care i-a răscumpărat, va sta lângă ei. Cei mântuiți vor avea privilegiul de a se închina Dumnezeirii față în față pentru toată veșnicia. Templul lui Dumnezeu va fi între ei, stabilind o relație intimă și tandră între Iehova și cei răscumpărați.

„Poporul lui Dumnezeu este privilegiat să mențină o comuniune deschisă cu Tatăl și cu Fiul. „Acum vedem în chip întunecos, ca într-o oglindă.” 1 Corinteni 13:12. Noi privim imaginea lui Dumnezeu reflectată, ca într-o oglindă, în lucrările naturii și în modul Său de a proceda cu oamenii; dar atunci Îl vom vedea față în față, fără vreun văl întunecos între noi.”⁵

NU VOR MAI FI ÎNTRISTĂRI ȘI LACRIMI

Ioan, profetul de pe Patmos, descria situația bucuriei veșnice șia fericirii din Paradisul lui Dumnezeu:

„Și Dumnezeu va șterge orice lacrimă din ochii lor” (Apocalipsa 21:4).

Pe noul Pământ, împărăția slavei va fi căminul veșnic al celui răscumpărat, unde nu vor mai fi lacrimi, pentru că toate motivele care produc tristețe și plâns vor fi lucruri ale trecutului.

„Cei izbăviți de Domnul se vor întoarce și vor merge spre Sion cu cântece de biruință. O bucurie veșnică le va încununa capul, veselia și bucuria îi vor apuca, iar durerea și gemetele vor fugi” (Isaia 35:10).

NU VA MAI FI BOALĂ

Pe noul Pământ, nu va mai fi boală. Nu va mai fi nevoie de spitale, doctori sau tratamente medicale. Toate consecințele păcatului vor fi înlăturate și nimeni nu va mai spune, „Sunt bolnav!”

„Niciun locuitor nu zice: „Sunt bolnav!” Poporul Ierusalimului capătă iertarea fărădelegilor lui” (Isaia 33:24).

„Atunci se vor deschide ochii orbilor, se vor deschide urechile surzilor, atunci șchiopul va sări ca un cerb și limba mutului va cânta de bucurie, căci în pustie vor țâșni ape și în pustietate pâraie” (Isaia 35:5, 6).

NU VA MAI FI MOARTE SAU PROCESIUNI FUNERALE 

În viața pământească, moartea pune capăt multor vieți fericite. Pe noul Pământ, nu va mai fi moarte, procesiuni funerare sau morminte.

„Când trupul acesta supus putrezirii se va îmbrăca în neputrezire și trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care este scris „Moartea a fost înghițită de biruință” (1 Corinteni 15:54).

Nu va mai fi un alt timp de probă care să ne fie dat, în care să ne pregătim pentru cer. Aceasta este singura și ultima noastră ocazie de a ne forma caractere care se vor potrivi pentru viitorul cămin pe care Domnul l-a pregătit pentru toți cei care sunt ascultători de poruncile Sale.

CREȘTERE ÎN ÎMPĂRĂȚIA SLAVEI 

Pe noul Pământ, cei mântuiți vor explora minunile iubirii lui Dumnezeu și vor continua să studieze neobosiți pentru a înțelege mai mult și mai mult din puterea creatoare a lui Dumnezeu.

„Acolo, mințile nemuritoare vor contempla cu o încântare neschimbată minunile puterii creatoare, misterele iubirii răscumpărătoare. Nu va mai fi niciun vrăjmaș nemilos, înșelător care să ispitească la uitarea de Dumnezeu. Fiecare facultate va fi dezvoltată, fiecare capacitate sporită. Dobândirea de cunoștințe nu va obosi mintea și nu va epuiza energiile. Cele mai mari întreprinderi pot fi continuate, cele mai mărețe aspirații atinse, cele mai înalte ambiții realizate; și tot vor mai apărea noi înălțimi de atins, noi minuni de admirat, noi adevăruri de înțeles, obiective proaspete care să solicite puterile minții, și sufletului, și trupului.

„Toate comorile universului vor fi deschise studierii pentru răscumpărații lui Dumnezeu. Neîngrădiți de moarte, ei își vor întinde aripile în zbor neobosit spre lumile de departe – lumi care au tremurat cu întristare la spectacolul durerii umane și au răsunat cu cântece de bucurie la veștile despre un suflet răscumpărat. Cu o încântare de nedescris, copiii Pământului intră în bucuria și înțelepciunea ființelor necăzute. Ei împărtășesc comorile cunoștinței și înțelegerii câștigate de-alungul veciilor de veacuri prin contemplarea lucrării mâinilor lui Dumnezeu. Cu vedereaneîntunecată,eicontemplă slava creației – sori și stele și siste- me,toateînordinealorprestabilită, înconjurând tronul Dumnezeirii. Petoatelucrurile,delacelmaimic până la cel mai mare, este scris numele Creatorului și în toate sunt afișate bogățiile puterii Sale.

„Și anii veșniciei, pe măsură ce trec, vor aduce descoperiri mai bogate și chiar mai glorioase despre Dumnezeu și despre Hristos. După cum cunoașterea este progresivă, la fel vor crește dragostea, reverența și fericirea. Cu cât oamenii vor învăța mai multe despre Dumnezeu, cu atât mai mare va fi admirația lor față de caracterul Său. Când Isus deschide înaintea lor bogățiile mântuirii și realizările uimitoare ale marii lupte cu Satana, inimile celor răscumpărați tresaltă cu o devoțiune mai zeloasă și cu o bucurie mai încântătoare, ei își ating harpele de aur; și de zece mii de ori zece mii și mii de mii de voci se unesc pentru a se adăuga puternicului cor de laude.”⁶

Reîntoarcerea păcatului nu va mai amenința niciodată să crească în împărăția slavei, pentru că nu va mai fi ispititor sau vreun risc ca răul să mai existe. De asemenea, niciun pom al cunoștinței binelui și răului nu va mai oferi ocazia de ispită. Universul a fost martor la rebeliunea lui Satan și a văzut consecințele. Dreptatea divină a fost stabilită și tot vastul domeniu al lui Dumnezeu va proclama:

„Drepte și adevărate sunt căile Tale, Împărate al sfinților” (Apocalipsa 15:3).

Într-adevăr, va fi doar o amintirea luptei dintre bine și rău. Deși suferințele, durerile și ispitele de pe Pământ s-au sfârșit, poporul lui Dumnezeu va avea întotdeauna o înțelegere clară și inteligentă a prețului plătit pentru salvarea lor. Hristos va purta în continuare în trupul Său semnele răscumpărării. Prin veacurile nesfârșite ale veșniciei, aceste semne vor purta mărturia dragostei imense a lui Dumnezeuși a sacrificiului nemăsurabil al lui Isus pentru a ne răscumpăra.

„Faptul că Făcătorul tuturor lumilor, Arbitrul tuturor destinelor, a lăsat deoparte slava Sa și S-a umilit pe Sine Însuși din dragoste pentru om, va stârni întotdeauna uimirea și adorația universului. Când poporul celor salvați se uită la Răscumpărătorul lor și privește slava veșnică a Tatălui strălucind pe fața Sa, când ei privesc tronul Său, care este din veșnicie în veșnicie și știu că împărăția Sa nu va avea sfârșit, ei izbucnesc într-un cântec încântător: „Vrednic, vrednic este Mielul care a fost înjunghiat și care ne-a răscumpărat pentru Dumnezeu prin sângele Său cel prețios!” ”⁷

CONCLUZIE

După ce am explorat împărăția slavei și minunile ei incomparabile, se ridică niște întrebări profunde: Cine va avea privilegiul de a se bucura de încântarea acestei împărății? Cine vor fi moștenitorii ei?

În lumina descoperirilor divine, găsim răspunsurile: Acei care îmbrățișează și trăiesc împărăția harului vor deveni subiecți ai împărăției slavei. Ei sunt cei care vor birui adversitatea lumii, cărnii și pe cel rău.

„Cel ce va birui, va moșteni aceste lucruri. Eu voi fi Dumnezeul lui și el va fi fiul Meu”(Apocalipsa 21:7).

Aceștia au o comuniune personală cu Isus Hristos, Mântuitorul și cu Domnul vieților lor. Ei au fost transformați prin harul Lui în timpul mântuirii.

Dragi frați și prieteni, trăim în momentele finale ale istoriei acestei lumi. Curând, foarte curând, vom fi martori la venirea împărăției slavei și vom avea privilegiul de a ne bucura de desfătarea sa veșnică. De aceea, „trebuie să folosim cel mai bine ocaziile noastre prezente. Nu va mai fi un alt timp de probă care să ne fie dat, în care să ne pregătim pentru cer. Aceasta este singura și ultima noastră ocazie de a ne forma caractere care se vor potrivi pentru viitorul cămin pe care Domnul l-a pregătit pentru toți cei care sunt ascultători de poruncile Sale.”⁸

Dorința mea sinceră este ca să stăm împreună ca biruitori. Nu putem risca să ne pierdem mântuirea. Fie ca Dumnezeu să ne ajute și să ne binecuvânteze așa încât voi și cu mine să putem împărți împărăția slavei în paradisul ceresc. Amin!

Referințe:

1 Hristos Lumina lumii,pg.232.
2 Ibid.,pg.234.
3 Marea luptă.,pg.645.
4 Credința prin care trăiesc,pg. 185.
5 Marea luptă,pg.676,677.
6 Ibid.,pg.677,678.
7 Ibid.,pg.651,652.
8 Evenimentele ultimelor zile,pg.236,237.