Lecţia 11. Viziunea profetului Daniel

„Tu, însă, Daniele, ţine ascunse aceste cuvinte şi pecetluieşte cartea, până la vremea sfârşitului. Atunci mulţi vor alerga încoace şi încolo şi cunoştinţa va creşte.” (Daniel 12:4, engl.).

„Lumina pe care Daniel a primit-o de la Dumnezeu a fost dată special pentru aceste zile din urmă. Viziunile pe care le-a avut… sunt acum pe cale să se împlinească şi toate evenimentele prezise se vor desfăşura curând.” – Mărturii pentru predicatori, pg. 112, 113 engl.

Recomandare pentru studiu: Profeţi şi regi, pg. 551-555 engl., cap. Întoarcerea din

robie.

Duminică 5 iunie

1. IMPERII ANTICE ÎN PROFEŢIE

a. Descrieţi principiile pe baza cărora lucrează Suveranul universului în istoria naţiunilor. Ezechiel 21:27,28; Daniel 2:21; 4:35.

Voi da jos cununa, o voi da jos, o voi da jos. Dar lucrul acesta nu va avea loc loc decât la venirea Aceluia care are drept la ea, şi în mâna căruia o voi încredinţa.” „Şi tu, fiul omului, prooroceşte, şi spune: „Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu, despre copiii lui Amon şi despre ocara lor. Spune: „Sabia, da, sabia este scoasă pentru măcel; este lustruită pentru nimicire, ca să lucească! (Ezechiel 21:27,28).

El schimbă vremurile şi împrejurările; El răstoarnă şi pune pe împăraţi; El dă înţelepciune înţelepţilor şi pricepere celor pricepuţi! (Daniel 2:21).

Toţi locuitorii pământului Sunt o nimica înaintea Lui; El face ce vrea cu oastea cerurilor şi cu locuitorii pământului, şi nimeni nu poate să stea împotriva mâniei Lui, nici să-I zică:„ Ce faci?” (Daniel 4:35).

„Fiecărei naţiuni care a apărut pe scena istoriei i s-a permis să-şi ocupe locul pe pământ, ca să se vadă dacă va împlini scopul Celui Sfânt şi Veghetor.” – Profeţi şi regi, pg. 535 engl.

b. Ce trebuie să învăţăm despre acurateţea cu care s-au împlinit profeţiile despre naţiuni? Isaia 46:9,10.

„Aduceţi-vă aminte de cele petrecute în vremurile străbune; căci Eu Sunt Dumnezeu, şi nu este altul, Eu Sunt Dumnezeu, şi nu este nici unul ca Mine. Eu am vestit de la început ce are să se întâmple şi cu mult înainte ce nu este încă împlinit. Eu zic: „Hotărârile Mele vor rămâne în picioare, şi Îmi voi aduce la îndeplinire toată voia Mea. (Isaia 46:9,10).

„Istoria naţiunilor ne vorbeşte astăzi. Fiecărei naţiuni şi fiecărei personae Dumnezeu i-a desemnat un loc în marele Său plan. Astăzi oameni şi naţiuni sunt verificate cu firul cu plumb din mâna Celui care nu greşeşte niciodată. Toţi îşi hotărăsc soarta prin propria alegere şi Dumnezeu îi conduce pe toţi în vederea realizării scopurilor Sale...

Toate profeţiile, care au fost prevăzute să se întâmple până în prezent, sunt însemnate pe paginile istoriei şi putem fi siguri că toate, cele care urmează să se împlinească, se vor împlini la rândul lor.” – Idem., pg. 536 engl.

Luni 6 iunie

2. PATRU ÎMPĂRĂŢII SUCCEDÂNDU-SE UNA DUPĂ ALTA

a. Ce a văzut Daniel în viziune profetică în cel de-al treilea an al domniei regelui Belşaţar? Daniel 8:3,4. Cum a explicat îngerul Gabriel însemnătatea berbecului cu două coarne? Daniel 8:20.

Am ridicat ochii, m-am uitat, şi iată că într-un râu stătea un berbec, şi avea două coarne; coarnele acestea erau înalte, dar unul era mai înalt decât celălalt, şi cel mai înalt a crescut cel din urmă. Am văzut cum berbecul împungea cu coarnele spre apus, spre miazănoapte şi spre miazăzi; nici o fiară nu putea să-i stea împotrivă şi nimeni nu putea să scape pe cine-i cădea în mână; ci el făcea ce voia, şi a ajuns puternic. (Daniel 8:3,4).

Berbecul pe care l-ai văzut, cu cele două coarne, Sunt împăraţii Mezilor şi Perşilor. (Daniel 8:20).

b. Ce explicaţie a dat îngerul despre ţapul care a înfrânt berbecele? Daniel 8:5-7,21,22.

Pe când mă uitam cu băgare de seamă, iată că a venit un ţap de la apus, şi a cutreierat toată faţa pământului, fără să se atingă de el; ţapul acesta însă avea un corn mare între ochi. A venit până la berbecul care avea coarne, şi pe care-l văzusem stând în râu, şi s-a repezit asupra lui cu toată puterea lui. L-am văzut cum s-a apropiat de berbec, s-a arunct încruntat asupra lui, a izbit pe berbec, şi i-a frînt amândouă coarnele, fără ca berbecul să i se fi putut împotrivi; l-a trîntit la pământ, şi l-a călcat în picioare, şi nimeni n-a scăpat pe berbec din mâna lui. (Daniel 8:5-7).

Ţapul însă este împărăţia Greciei, şi cornul cel mare dintre ochii lui, este cel dintâi împărat. Cele patru coarne care au crescut în locul acestui corn frînt, Sunt patru împărăţii, care se vor ridica din neamul acesta, dar care nu vor avea atâta putere. (Daniel 8:21,22).

c. Cum a fost creionată puterea mondială care a urmat după momentul când cei patru generali ai lui Alexandru cel Mare au împărţit imperiul grec? Daniel 8:8; 7:7.

Ţapul însă a ajuns foarte puternic; dar când a fost puternic de tot i s-a frînt cornul cel mare. În locul lui au crescut patru coarne mari, în cele patru vânturi ale cerurilor. (Daniel 8:8).

După aceea m-am uitat în vedeniile mele de noapte, şi iată că era o a patra fiară, nespus de grozav de înspăimântătoare şi de puternică; avea nişte dinţi mari din fier, mânca, sfărîma, şi călca în picioare ce mai rămânea; era cu totul deosebită de toate fiarele de mai înainte, şi avea zece coarne. (Daniel 7:7).

d. De ce nelegiuire atroce s-a făcut vinovat acest imperiu feroce? Fapte 4:26,27.

Împăraţii pământului s-au răsculat, şi domnitorii s-au unit împotriva Domnului şi împotriva Unsului Său.” În adevăr, împotriva Robului Tău celui Sfânt, Isus pe care L-ai uns Tu, s-au însoţit în cetatea aceasta Irod şi Pilat din Pont cu Neamurile şi cu noroadele lui Israel. (Fapte 4:26,27).

„Principalul agent al Satanei în războiul său împotriva lui Hristos şi a poporului Său în timpul primelor secole ale erei creştine a fost Imperiul Roman, în care păgânismul era religia predominantă. Astfel, în timp ce balaurul îl reprezintă în primul rând pe Satan, el este, în al doilea rând, un simbol al Romei păgâne.” – Marea luptă, pg. 438 engl.

e. Înţelegerea cărui lucru ne poate aduce mângâiere chiar şi în mijlocul răutăţii care predomină în această lume întunecată? Daniel 2:20-22; Faptele Apostolilor 15:18.

Daniel a luat cuvântul şi a zis: „Binecuvântat să fie Numele lui Dumnezeu, din veşnicie în veşnicie! A Lui este înţelepciunea şi puterea. El schimbă vremurile şi împrejurările; El răstoarnă şi pune pe împăraţi; El dă înţelepciune înţelepţilor şi pricepere celor pricepuţi! El descopere ce este adânc şi ascuns; El ştie ce este în întuneric şi la El locuieşte lumina.... (Daniel 2:20-22).

…zice Domnul, care face aceste lucruri, şi căruia Îi Sunt cunoscute din veşnicie. (Faptele Apostolilor 15:18).

„Profeţia a urmărit ridicarea şi progresul marilor imperii – Babilon, Medo- Persia, Grecia şi Roma. Istoria s-a repetat cu fiecare dintre ele, precum şi cu naţiunile mai puţin puternice. Fiecare a avut o perioadă în care a fost pusă la probă; fiecare a picat proba, slava ei a apus şi a rămas fără putere. Cu toate că naţiunile au respins principiile lui Dumnezeu şi prin această respingere şi-au produs propria ruină, totuşi un scop divin ce dirija totul a fost evident la lucru de-a lungul veacurilor.” – Profeţi şi regi, pg. 535 engl.

Marţi 7 iunie

3. RIDICAREA CORNULUI CEL MIC

a. Ce s-a remarcat la unul din cele zece coarne din viziunea lui Daniel şi ce semnifica aceasta? Daniel 8:9-11, 24,25; 7:8.

Dintr-unul din ele a crescut un corn mic, care s-a mărit nespus de mult spre miazăzi, spre răsărit, şi spre ţara cea minunată. S-a înălţat până la oştirea cerurilor, a doborît la pământ o parte din oştirea aceasta şi din stele, şi le-a călcat în picioare. S-a înălţat până la căpetenia oştirii, i-a smuls jertfa necurmată, şi i-a surpat locul locaşului său celui Sfânt. (Daniel 8:9-11).

El va fi tare, dar nu prin puterea lui însuş; el va face pustiiri de necrezut, va izbuti în tot ce va începe, va nimici pe cei puternici şi chiar pe poporul sfinţilor. Din pricina propăşirii lui şi izbîndirii vicleniilor lui, inima i se va îngîmfa, va pierde pe mulţi oameni care trăiau liniştiţi, şi se va ridica împotriva Domnului domnilor, dar va fi zdrobit, fără ajutorul vreunei mâni omeneşti. (Daniel 8:24,25).

M-am uitat cu băgare de seamă la coarne, şi iată că un alt corn mic a ieşit din mijlocul lor, şi dinaintea acestui corn au fost smulse trei din cele dintâi coarne. Şi cornul acesta avea nişte ochi ca ochii de om, şi o gură..., care vorbea cu trufie. (Daniel 7:8).

„Daniel spune despre cornul cel mic, papalitatea: ,şi-a propus să schimbe vremile şi legea’. (Daniel 7:25). Pavel a numit aceeaşi putere ,omul fărădelegii’, ce urma să se înalţe mai presus de Dumnezeu.” – Marea luptă, pg. 446 engl.

b. Ce spune cuvântul profeţiei, în Noul Testament, despre cornul cel mic transformat deja într-o putere politico-religioasă? 2 Tesaloniceni 2:3,4; Apocalipsa 13:2-8.

Nimeni să nu vă amăgească în vreun chip; căci nu va veni înainte ca să fi venit lepădarea de credinţă, şi de a se descoperi omul fărădelegii (Sau: omul păcatului), fiul pierzării, potrivnicul, care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte „Dumnezeu” sau de ce este vrednic de închinare. Aşa că se va aşeza în Templul lui Dumnezeu, dîndu-se drept Dumnezeu. (2 Tesaloniceni 2:3,4).

Fiara pe care am văzut-o, semăna cu un leopard; avea labe ca de urs, şi gură ca o gură de leu. Balaurul i-a dat puterea lui, scaunul lui de domnie şi o stăpânire mare. Unul din capetele ei părea rănit de moarte; dar rana de moarte fusese vindecată. Şi tot pământul se mira după fiară. Şi au început să se închine balaurului, pentru că dăduse puterea lui fiarei. Şi au început să se închine fiarei, zicând: „Cine se poate asemăna cu fiara, şi cine se poate lupta cu ea?” I s-a dat o gură, care rostea vorbe mari şi hule. Şi i s-a dat putere să lucreze patruzeci şi două de luni. Ea şi-a deschis gura, şi a început să rostească hule împotriva lui Dumnezeu, să-I hulească Numele, cortul şi pe cei ce locuiesc în cer. I s-a dat să facă război cu sfinţii, şi să-i biruiască. Şi i s-a dat stăpânire peste orice seminţie, peste orice norod, peste orice limbă şi peste orice neam. Şi toţi locuitorii pământului i se vor închina, toţi aceia al căror nume n-a fost scris, de la întemeierea lumii, în cartea vieţii Mielului, care a fost junghiat. (Apocalipsa 13:2-8).

c. Cu ce alte nume este menţionată această putere în Noul Testament? Când şi cum se va sfârşi în cele din urmă această putere? Daniel 7:11,26; Apocalipsa 17:5,16; 18:7,16,18,20.

Eu mă uitam mereu, din pricina cuvintelor pline de trufie pe care le rostea cornul acela: m-am uitat până când fiara a fost ucisă, şi trupul ei a fost nimicit şi aruncat în foc, ca să fie ars. (Daniel 7:11).

Apoi va veni judecata, şi i se va lua stăpânirea, care va fi prăbuşită şi nimicită pentru totdeauna. (Daniel 7:26).

Pe frunte purta scris un nume, o taină: „Babilonul cel mare, mama curvelor şi spurcăciunilor pământului.

Cele zece coarne pe care le-ai văzut, şi fiara, vor urî pe curvă, o vor pustii, şi o vor lăsa goală. Carnea i-o vor mânca, şi o vor arde cu foc. (Apocalipsa 17:5,16).

Pe cât s-a slăvit pe sine însăşi, şi s-a desfătat în risipă, pe atât daţi-i chin şi tânguire! Pentru că zice în inima ei: „Şed ca împărăteasă, nu Sunt văduvă, şi nu voi şti ce este tânguirea!” (Apocalipsa 18:7).

…şi vor zice: „Vai! vai! Cetatea cea mare, care era îmbrăcată cu in foarte subţire, cu purpură şi cu stacojiu, care era împodobită cu aur, cu pietre scumpe şi cu mărgăritare! (Apocalipsa 18:16).

…şi, când au văzut fumul arderii ei, strigau: „Care cetate era ca cetatea cea mare?” (Apocalipsa 18:18).

„Bucură-te de ea, cerule! Bucuraţi-vă şi voi, sfinţilor, apostolilor şi proorocilor! Pentru că Dumnezeu v-a făcut dreptate, şi a judecat-o.” (Apocalipsa 18:20).

d. Pe când profetul asculta discuţia dintre cei doi îngeri, ce întrebare i-a apărut în minte – şi ce răspuns a auzit? Daniel 8:12-14.

Oastea a fost pedepsită din pricina păcatului săvârşit împotriva jertfei necurmate; cornul a aruncat adevărul la pământ, şi a izbutit în ce a început. Am auzit pe un Sfânt vorbind; şi un alt Sfânt a întrebat pe cel ce vorbea: „În câtă vreme se va împlini vedenia despre desfiinţarea jertfei necurmate şi despre urîciunea pustiirii? Până când va fi călcat în picioare Sfântul Locaş şi oştirea?” Şi el mi-a zis: „Până vor trece două mii trei sute de seri şi dimineţi; apoi Sfântul Locaş va fi curăţit!” (Daniel 8:12-14).

e. În Daniel 8, adevărul, sanctuarul şi oştirea Prinţului erau călcate în picioare de către cornul cel mic până la sfârşitul celor 2300 de zile profetice (sau 2300 de ani literali). În Daniel 7, aceeaşi putere politico-religioasă va domni până la judecată. Daniel 7:19-22. De aceea, cu ce mare eveniment din planul lui Dumnezeu trebuie să coincidă sfârşitul celor 2300 de ani?

În cele din urmă am dorit să ştiu adevărul asupra fiarei a patra, care se deosebea de toate celelalte, şi era nespus de grozavă: avea dinţi din fier şi ghiare din aramă, mânca, sfărîma şi călca în picioare ce rămânea; şi asupra celor zece coarne pe care le avea în cap, şi asupra celuilalt corn care ieşise, şi înaintea căruia căzuseră trei; asupra cornului acestuia, care avea ochi, o gură, care vorbea cu trufie, şi avea o înfăţişare mai mare decât celelalte coarne. Am văzut, de asemenea, cum cornul acesta a făcut război sfinţilor, şi i-a biruit, până când a veni Cel Îmbătrânit de zile şi a făcut dreptate sfinţilor Celui Prea Înalt, şi a venit vremea, când sfinţii au luat în stăpânire împărăţia. (Daniel 7:19-22).

„Atât profeţia din Daniel 8:14, ,Până vor trece două mii trei sute de seri şi dimineţi; apoi sfântul Locaş va fi curăţit!’, cât şi prima solie îngerească,,Temeţi-vă de Dumnezeu, şi daţi-I slavă, căci a venit ceasul judecăţii Lui’, indicau la lucrarea lui Hristos în Sfânta Sfintelor, la judecata de cercetare.”

– Idem., pg. 424 engl.

f. După ce evenimente şi după ce perioadă de timp fixează Biblia începutul judecăţii de cercetare? Daniel 7:25,26; Apocalipsa 11:2, 3,18,19.

El va rosti vorbe de hulă împotriva Celui Prea Înalt, va asupri pe sfinţii Celui Prea Înalt, şi se va încumeta să schimbe vremurile şi legea; şi sfinţii vor fi daţi în mâinile lui timp... de o vreme, două vremuri, şi o jumătate de vreme. Apoi va veni judecata, şi i se va lua stăpânirea, care va fi prăbuşită şi nimicită pentru totdeauna. (Daniel 7:25,26).

Dar curtea de afară a Templului las-o la o parte nemăsurată; căci a fost dată Neamurilor, care vor călca în picioare Sfânta cetate patruzeci şi două de luni. Voi da celor doi Martori ai mei să proorocească, îmbrăcaţi în saci, o mie două sute şaizeci de zile. (Apocalipsa 11:2, 3).

Neamurile se mâniaseră, dar a venit mânia Ta; a venit vremea să judeci pe cei morţi, să răsplăteşti pe robii Tăi prooroci, pe sfinţi şi pe cei ce se tem de Numele Tău, mici şi mari, şi să prăpădeşti pe cei ce prăpădesc pământul!” Şi Templul lui Dumnezeu, care este în cer, a fost deschis: şi s-a văzut chivotul legământului Său, în Templul Său. Şi au fost fulgere, glasuri, tunete, un cutremur de pământ, şi o grindină mare. (Apocalipsa 11:18,19).

Miercuri 8 iunie

4. „URÂCIUNEA PUSTIIRII”

a. Ce avertisment a dat Isus primilor ucenici cu privire la „urâciunea pustiiri” despre care se vorbeşte în viziunea dată lui Daniel? Matei 24:15-20.

De aceea, când veţi vedea „urîciunea pustiirii” despre care a vorbit proorocul Daniel „aşezată în locul Sfânt” -cine citeşte să înţeleagă! atunci, cei ce vor fi în Iudea, să fugă la munţi; cine va fi pe acoperişul casei, să nu se pogoare să-şi ia lucrurile din casă; şi cine va fi la câmp, să nu se întoarcă să-şi ia haina. Vai de femeile, care vor fi însărcinate şi de cele ce vor da ţîţă în zilele acelea! Rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într-o zi de Sabat. (Matei 24:15-20).

„Când steagurile idolatre ale Romei urmau să se înfigă în pământul sfânt, aşezate doar la o distanţă mică de zidurile oraşului, atunci urmaşii lui Hristos urmau să-şi găsească siguranţa în fugă. Când semnul de avertizare urma să fie văzut, acei care doreau să scape nu trebuia să piardă nici un moment. În toată ţara Iudeii, precum şi în Ierusalim, semnalul de fugă trebuia ascultat imediat. Atunci cel aflat pe acoperiş nu trebuia să mai coboare să intre în casă, nici măcar pentru a-şi salva cele mai preţioase comori. Cei care lucrau în câmp sau la vie, nu trebuia să piardă timp întorcându-se să-şi ia haina lăsată jos în timp ce trudeau în căldura zilei. Nu trebuia să ezite nici un moment, ca să nu fie prinşi de distrugerea generală.” – Marea luptă, pg. 26 engl.

b. În ce sens are acest avertisment, cu privire la ,urâciunea pustiiri’ o a doua aplicaţie astăzi? Comparaţi Daniel 8:13; 9:26,27; 11:31; 12:11.

După aceste şaizeci şi două de săptămâni, unsul va fi stîrpit, şi nu va avea nimic. Poporul unui domn care va veni, va nimici cetatea şi Sfântul Locaş, şi sfârşitul lui va fi ca printr-un potop; este Hotărât că războiul va ţine până la sfârşit şi împreună cu el şi pustiirile. El va face un legământ trainic cu mulţi, timp de o săptămână, dar la jumătatea săptămânii va face să înceteze jertfa şi darul de mâncare, şi pe aripa urîciunilor idoleşti va veni unul care pustieşte, până va cădea asupra celui pustiit prăpădul Hotărât.” (Daniel 9:26,27).

Nişte oşti trimise de el, vor veni şi vor spurca Sfântul Locaş, cetăţuia, vor face să înceteze jertfa necurmată, şi vor aşeza urîciunea pustiitorului. Va ademeni prin linguşiri pe cei ce rup legământul. (Daniel 11:31).

…de la vremea când va înceta jertfa necurmată, şi de când se va aşeza urîciunea pustiitorului, vor mai fi o mie două sute nouăzeci de zile. (Daniel 12:11).

„Nu este departe timpul când, asemenea primilor ucenici, vom fi obligaţi să ne găsim adăpost în locuri pustii şi retrase. După cum asediul Ierusalimului de către armatele romane a fost semnalul de fugă pentru creştinii din Iudea, la fel asumarea puterii de către naţiunea noastră [Statele Unite] în decretul ce va impune sabatul papal, va fi un avertisment pentru noi. Atunci va fi timpul să părăsim oraşele mari şi să ne pregătim să le părăsim pe cele mai mici în schimbul unor locuinţe retrase în locuri izolate din munţi. Ani de zile am primit lumină specială cu privire la faptul că nu trebuie să ne stabilim lucrarea în oraşe. Tulburările şi haosul care umplu aceste oraşe, situaţiile produse de sindicate şi de greve se vor dovedi o mare piedică în faţa lucrării noastre. Oamenii se străduiesc să-i aducă pe cei ce lucrează în diferite domenii în sclavia anumitor sindicate. Aceasta nu este planul lui Dumnezeu, ci este planul unei puteri pe care nicidecum nu ar trebui să o ascultăm...

Educaţi poporul să plece din oraşe la ţară, unde pot obţine un teren mic şi îşi pot construi o casă pentru ei şi copiii lor...

Nu peste multă vreme va fi asemenea luptă şi haos în oraşe, încât cei care vor dori să le părăsească nu vor mai putea.” – Maranata, pg.180 engl.

Joi 9 iunie

5. SITUAŢIA ACTUALĂ PRESANTĂ

a. Văzând împlinirea profeţiei sub ochii noştri, ce cuvinte de încurajare ar trebui să păstrăm în inimă? Eclesiastul 7:8; Iuda 21.

Mai bun este sfârşitul unui lucru decât începutul lui; mai bine cel bun la suflet decât cel îngîmfat. (Eclesiastul 7:8).

… ţineţi-vă în dragostea lui Dumnezeu, şi aşteptaţi îndurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viaţa veşnică. (Iuda 21).

„Profeţiile pe care Marele Eu Sunt le-a făcut în cuvântul Său, unind za cu za din lanţul evenimentelor, din veşnicia trecută spre veşnicia viitoare, ne spun astăzi unde ne aflăm în scurgerea veacurilor şi la ce ne putem aştepta în vremurile viitoare... Prezentul este un timp de valoare copleşitoare pentru toţi. Conducători şi oameni de stat, bărbaţi care ocupă poziţii de încredere şi autoritate, bărbaţi şi femei care gândesc, din toate clasele, îşi au atenţia aţintită asupra evenimentelor care au loc în jurul nostru. Ei urmăresc raporturile existente între naţiuni. Ei sesizează încordarea care pune stăpânire pe orice element omenesc, şi recunosc că ceva important şi hotărâtor este pe cale să aibă loc – că lumea se află în pragul unei crize uriaşe.” – Profeţi şi regi, pg. 536, 537 engl.

Vineri 10 iunie

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE

a. În viziunea profetului Daniel, ce împărăţie era reprezentată prin berbecul cu două coarne?

b. În istoria antică, cine a fost ţapul care a biruit berbecul? Pe cine reprezentau cele patru coarne care au ieşit după ce cornul cel mare al ţapului a fost frânt?

c. Cine era simbolizat prin „cornul cel mic”care a ocupat teritoriul unuia dintre cele patru coarne (Macedonia)?

d. Ce a profetizat Isus despre dubla profeţie referitoare la „urâciunea pustiirii” de care vorbea Daniel?

e. După ce puterea politico-religioasă reprezentată de cornul cel mic îşi pierde supremaţia, pentru ce lucrare se va deschide Sfânta Sfintelor din sanctuarul ceresc?