Lecţia 3. Prezenţa lui Dumnezeu cu poporul Său

„Voi umbla în mijlocul vostru; Eu voi fi Dumnezeul vostru şi voi veţi fi poporul Meu.” (Leviticul 26:12).

„Prin apostazia lor, israeliţii au pierdut dreptul la binecuvântarea prezenţei divine şi, pentru moment, au făcut imposibilă ridicarea unui sanctuar în mijlocul lor pentru Dumnezeu. Dar, după ce au dobândit din nou favoarea cerului, marele conducător a trecut la executarea poruncii divine.” – Patriarhi şi profeţi, pg. 343 engl.

Recomandare pentru studiu: Hristos lumina lumii, pg. 23,24, cap. Dumnezeu cu noi.

Duminică 10 aprilie

1. AMPLASAREA CORTULUI

a. Cortul întâlnirii, ce stătea într-o curte înconjurată de un gard, era aşezat în mijlocul taberei. Numeri 2:17. De ce era aşezat „în mijloc”? Unde se manifesta prezenţa lui Dumnezeu în timpul pelerinajului prin pustie al poporului Său? Leviticul 26:12; Deuteronom 23:14.

Apoi va porni Cortul Întâlnirii, împreună cu tabăra Leviţilor, aşezată în mijlocul celorlalte tabere. Pe drum vor ţine şirul în care au tăbărât, fiecare la rândul lui, după steagul lui. (Numeri 2:17).

Voi umbla în mijlocul vostru; Eu voi fi Dumnezeul vostru, şi voi veţi fi poporul Meu. (Leviticul 26:12).

Căci Domnul Dumnezeul tău, merge în milocul taberei tale, ca să te ocrotească şi să-ţi dea în mână pe vrăjmaşii tăi dinaintea ta; tabăra ta va trebui, deci, să fie Sfântă, pentru ca Domnul să nu vadă la tine nimic necurat, şi să nu Se abată de la tine. (Deuteronom 23:14).

b. Unde se manifestă prezenţa Domnului astăzi? Matei 18:20; Efeseni 2:20-22.

Căci acolo unde Sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, Sunt şi Eu în mijlocul lor. (Matei 18:20).

…fiind zidiţi pe temelia apostolilor şi proorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos. În El toată clădirea, bine închegată, creşte ca să fie un Templu Sfânt în Domnul. Şi prin El şi voi Sunteţi zidiţi împreună, ca să fiţi un lăcaş al lui Dumnezeu, prin Duhul. (Efeseni 2:20-22).

„În tot timpul rătăcirii lor istovitoare prin pustiu, simbolul prezenţei lui [Dumnezeu] a fost cu [poporul Său]. Astfel Hristos Şi-a ridicat cortul întâlnirii în mijlocul taberei omeneşti. El Şi-a ridicat cortul alături de corturile oamenilor, aşa încât să poată locui printre noi, şi să ne familiarizeze cu viaţa şi caracterul Său divin.” – Hristos lumina lumii, pg. 23 engl.

„Oriunde se ascultă cu o inimă sinceră de cuvântul Lui, acolo poposeşte Hristos. Nu doar că este prezent la adunările bisericii, ci oriunde se întâlnesc ucenicii în numele Său, indiferent cât de puţini ar fi, acolo va fi şi El.” – Idem., pg. 442 engl.

Luni 11 aprilie

2. FĂGĂDUINŢELE LUI DUMNEZEU SUNT CONDIŢIONATE

a. Cu ce condiţie a promis în trecut Dumnezeu că va fi cu poporul Său? Exodul 19:5,6; 2 Cronici 15:2.

Acum, dacă veţi asculta glasul meu şi dacă veţi păzi legământul Meu, veţi fi ai Mei dintre toate popoarele, căci tot pământul este al Meu; Îmi veţi fi o împărăţie de preoţi şi un neam Sfânt. Acestea Sunt cuvintele pe care le vei spune copiilor lui Israel. (Exodul 19:5,6).

…şi Azaria s-a dus înaintea lui Asa, şi i-a zis: „Ascultaţi-mă, Asa, şi tot Iuda şi Beniamin! Domnul este cu voi când Sunteţi cu El; dacă-L căutaţi, Îl veţi găsi; iar dacă-L părăsiţi, şi El vă va părăsi. (2 Cronici 15:2).

„Fie Israel trebuia să înceteze să mai fie poporul lui Dumnezeu, fie principiile pe baza cărora monarhia a fost întemeiată trebuia să fie menţinute şi naţiunea trebuia să fie condusă prin putere divină. Dacă Israel ar fi fost în întregime al Domnului, dacă voia celui omenesc şi pământesc ar fi păstrată în supunere faţă de voinţa lui Dumnezeu, El ar fi continuat să mai fie conducătorul lui Israel. Atâta timp cât regele şi poporul se purtau ca supuşi ai lui Dumnezeu, tot atâta timp era şi El apărarea lor. Însă în Israel nici o monarhie nu a putut prospera dacă nu a recunoscut în toate autoritatea supremă a lui Dumnezeu...

Noi nu ştim ce mari interese pot fi în joc în încercările lui Dumnezeu. Nu există siguranţă în nimic altceva decât în ascultarea strictă de cuvântul

lui Dumnezeu. Toate promisiunile Lui sunt condiţionate de credinţă şi ascultare, şi lipsa de supunere faţă de poruncile Sale opreşte împlinirea pentru noi a bogatelor promisiuni ale Scripturii. Nu ar trebui să acţionăm din impuls, nici să ne bazăm pe judecata oamenilor; noi ar trebui să privim la voinţa descoperită a lui Dumnezeu şi să umblăm în conformitate cu poruncile Sale clare, indiferent în ce situaţii ne-am afla. Dumnezeu va avea grijă de urmări; prin credincioşia faţă de cuvântul Său, noi vom putea la vreme de încercare să dovedim înaintea oamenilor şi a îngerilor că Domnul poate avea, când trecem prin greutăţi, încredere că vom face mai departe voia Sa, că vom onora numele Său şi vom fi o binecuvântare pentru poporul Său.” – Patriarhi şi profeţi, pg. 621, 622 engl.

b. Cu ce condiţie este făgăduinţa lui Hristos din Matei 28:20 aplicabilă astăzi? 2 Corinteni 6:16-18.

Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu Sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului. (Matei 28:20).

Cum se împacă Templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi Suntem Templul Dumnezeului celui viu, cum a zis Dumnezeu: „Eu voi locui şi voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu.” De aceea: „Ieşiţi din mijlocul lor, şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeţi de ce este necurat, şi vă voi primi. Eu vă voi fi Tată, şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul Cel Atotputernic.” (2 Corinteni 6:16-18).

„Nu trebuie pierdut din vedere faptul că atât făgăduinţele cât şi ameninţările lui Dumnezeu sunt condiţionate în aceeaşi măsură.” – Selected Messages, vol. 1, pg. 67.

„Făgăduinţele lui Dumnezeu sunt condiţionate. Pentru ca El să ne poată binecuvânta, noi trebuie să ne facem partea. Nu ne putem aştepta ca toate binecuvântările Sale să vină asupra noastră de la sine, dacă noi încrucişăm braţele în nelucrare. Noi trebuie să fim împreună lucrători cu Dumnezeu. Este privilegiul şi datoria noastră să lucrăm pentru sufletele ce sunt aproape să piară.” – Peter’s Counsel to Parents, pg. 25.

Marţi 12 aprilie

3. STÂLPUL DE NOR ŞI STÂLPUL DE FOC

a. Cum şi-a manifestat Dumnezeu prezenţa alături de poporul Său în timpul pelerinajului lor prin deşert? Exodul 13:21,22.

Domnul mergea înaintea lor, ziua într-un stâlp de nor, ca să-i călăuzească pe drum, iar noaptea într-un stâlp de foc, ca să-i lumineze, ca să meargă şi ziua şi noaptea. Stâlpul de nor nu se depărta dinaintea poporului în timpul zilei, nici stâlpul de foc în timpul nopţii. (Exodul 13:21,22).

„Hristos a fost Conducătorul copiilor lui Israel în timpul rătăcirilor lor prin pustie.” – Parabolele Domnului Hristos, pg. 287 engl.

„,Domnul a mers înaintea [israeliţilor] ziua într-un stâlp de nor, ca să le arate drumul; şi noaptea într-un stâlp de foc, ca să le dea lumină; pentru a merge zi şi noapte. El nu a îndepărtat stâlpul de nor ziua, nici stâlpul de foc noaptea, de la faţa poporului.’ (Exodul 13:20-22). Psalmistul spune: ,a întins un nor, ca să-i acopere, şi focul, ca să lumineze noaptea’. (Psalmii 105:39. Vezi şi 1 Corinteni 10:1,2). Stindardul Conducătorului lor invizibil a fost în permanenţă cu ei. Ziua norul le îndruma călătoriile sau se întindea asemenea unui baldachin deasupra mulţimii. Servea ca apărare faţă de căldura arzătoare şi prin răcoare şi umezeală oferea o reîmprospătare plăcută în deşertul pârjolit şi însetat. Noaptea el devenea un stâlp de foc, luminând tabăra şi asigurându-i permanent de prezenţa divină.” – Patriarhi şi profeţi, pg. 282 engl.

b. Cum este acest stâlp de nor şi foc conceput să fie o mângâiere pentru poporul lui Dumnezeu în zilele din urmă? Isaia 4:5,6.

Domnul va aşeza, peste toată întinderea muntelui Sionului şi peste locurile lui de adunare, un nor de fum ziua, şi un foc de flacări strălucitoare noaptea. Da, peste toată slava va fi un adăpost, o colibă, ca umbrar împotriva căldurii zilei, şi ca loc de adăpost şi de ocrotire împotriva furtunii şi ploii. (Isaia 4:5,6).

„Într-unul dintre cele mai frumoase şi mângâietoare fragmente din profeţia lui Isaia, se face referire la stâlpul de nor şi foc ca reprezentând grija lui Dumnezeu pentru poporul Său în ultima mare bătălie cu puterile celui rău: [se citează Isaia 4:5,6].” – Idem., pg. 283 engl.

c. Înainte de existenţa cortului întâlnirii, cum a vorbit Hristos cu servii Săi? Daţi exemple. Exodul 15:22–26; 19:9,16.

Moise a pornit pe Israel de la marea Roşie. Au apucat înspre pustia Şur; şi, după trei zile de mers în pustie, n-au găsit apă. Au ajuns la Mara; dar n-au putut să bea apă din Mara, pentru că era amară. De aceea locul acela a fost numit Mara (Amărăciune). Poporul a cîrtit împotriva lui Moise, zicând: „Ce vom bea?” Moise a strigat către Domnul; şi Domnul i-a arătat un lemn pe care l-a aruncat în apă. Şi apa s-a făcut dulce. Acolo a dat Domnul poporului legi şi porunci, şi acolo l-a pus la încercare. El a zis: „Dacă vei asculta cu luare aminte glasul Domnului, Dumnezeului tău, dacă vei face ce este bine înaintea Lui, dacă vei asculta de poruncile Lui şi dacă vei păzi toate legile Lui, nu te voi lovi cu nici una din bolile cu care am lovit pe Egipteni; căci Eu Sunt Domnul, care te vindecă.” (Exodul 15:22–26).

Şi Domnul i-a zis lui Moise: „Iată, voi veni la tine într-un nor gros, ca să audă poporul când îţi voi vorbi şi să aibă totdeauna încredere în tine.” Moise a spus Domnului cuvintele poporului.

A treia zi dimineaţa, au fost tunete, fulgere şi un nor gros pe munte; trâmbiţa răsuna cu putere şi tot poporul din tabără a fost apucat de spaimă. (Exodul 19:9,16).

„Hristos a fost călăuza şi învăţătorul Israelului antic şi El i-a învăţat că sănătatea este recompensa pentru ascultarea de legile lui Dumnezeu. Marele Doctor care i-a vindecat pe bolnavi în Palestina vorbise poporului Său din stâlpul de nor, spunându-le ce trebuie să facă ei şi ce urma să facă Dumnezeu pentru ei.” – Hristos lumina lumii, pg. 824 engl.

Miercuri 13 aprilie

4. LUMINA CE STRĂLUCEŞTE PE CĂRAREA NOASTRĂ

a. În ce fel ne însoţesc astăzi stâlpul de nor şi de foc? Ioan 8:12; 2 Corinteni 4:3-6.

Isus le-a vorbit din nou şi a zis: „Eu Sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.” (Ioan 8:12).

Şi dacă Evanghelia noastră este acoperită, este acoperită pentru cei ce Sunt pe calea pierzării, a căror minte necredincioasă a orbit-o dumnezeul veacului acestuia, ca să nu vadă strălucind lumina Evangheliei slavei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu. Căci noi nu ne propovăduim pe noi înşine, ci pe Domnul Hristos Isus. Noi Suntem robii voştri, pentru Isus. Căci Dumnezeu, care a zis: „Să lumineze lumina din întuneric” ne-a luminat inimile, ca să facem să strălucească lumina cunoştinţei slavei lui Dumnezeu pe faţa lui Isus Hristos. (2 Corinteni 4:3-6).

„Dumnezeu a îngăduit ca lumină de la tronul Său să strălucească pe tot parcursul căii vieţii. Un stâlp de nor ziua, un stâlp de foc noaptea, merge înaintea noastră aşa cum a mers înaintea Israelului din vechime. Este privilegiul părinţilor creştini de astăzi, aşa cum a fost privilegiul poporului lui Dumnezeu din vechime, să-şi aducă copiii cu ei în Ţara Promisă.” – Îndrumarea copilului, pg. 565 engl.

b. De ce nu vom avea scuză dacă vom pierde Cerul? Ioan 1:4,5; 10-12.

În El era viaţa, şi viaţa era lumina oamenilor. Lumina luminează în întuneric, şi întunericul n-a biruit-o. (Ioan 1:4,5).

El era în lume, şi lumea a fost făcută prin El, dar lumea nu L-a cunoscut. A venit la ai Săi, şi ai Săi nu L-au primit. Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu Ioan (1:10-12).

„Fiecare suflet are un cer de câştigat şi un iad de evitat. Fiinţele îngereşti sunt toate gata să vină în ajutorul sufletului încercat şi ispitit. El, Fiul nemărginitului Dumnezeu, a fost probat şi încercat pentru noi. Crucea de la Calvar stă în mod viu înaintea fiecărui suflet. Când cazul fiecăruia va fi judecat, şi ei [cei pierduţi] sunt lăsaţi să sufere pentru că L-au dispreţuit pe Dumnezeu şi L-au dezonorat prin neascultarea lor, nimeni nu va avea nici o scuză, niciunul nu ar fi trebuit să piară. Ei au fost cei care au trebuit să-şi aleagă prinţul: Hristos sau Satana. Orice ajutor a primit Hristos, poate să-l primească şi omul în încercări grele.” – Selected Messages, vol. 1, pg. 96.

c. Cum putem umbla în lumina prezenţei lui Dumnezeu? Evrei 10:16-22.

„Iată legământul pe care-l voi face cu ei după acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele în inimile lor, şi le voi scrie în mintea lor” adaugă: „Şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele lor, nici de fărădelegile lor.” Dar acolo unde este iertare de păcate, nu mai este nevoie de jertfă pentru păcat. Astfel, deci, fraţilor, fiindcă prin sângele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul preaSfânt, pe calea cea nouă şi vie pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dinăuntru, adică trupul Său: - şi fiindcă avem un Mare preot pus peste casa lui Dumnezeu, să ne apropiem cu o inimă curată, cu credinţă deplină, cu inimile stropite şi curăţite de un cuget rău, şi cu trupul spălat cu o apă curată. (Evrei 10:16-22).

„Tatăl nostru ceresc aşteaptă să reverse asupra noastră plinătatea binecuvântărilor Sale. Este privilegiul nostru să bem din belşug din fântâna dragostei neţărmurite. Cât de uimitor este faptul că noi ne rugăm atât de puţin!... Fiii pământului, având atât de mare nevoie de ajutorul pe care numai Dumnezeu îl poate da, par să fie mulţumiţi să umble fără lumina Spiritului Său, fără tovărăşia prezenţei Sale. Întunericul celui rău îi cuprinde pe cei care neglijează să se roage. Ispitele şoptite ale vrăjmaşului îi ademenesc să păcătuiască şi toate acestea pentru că nu se folosesc de privilegiul pe care Dumnezeu li l-a dat prin mijlocul divin al rugăciunii. De ce să fie fiii şi fiicele lui Dumnezeu atât de nedoritori de a se ruga, când rugăciunea este cheia în mâna credinţei care descuie comorile cerului, unde sunt păstrate cu mare grijă resursele nelimitate ale Atotputernicului?” – Calea către Hristos, pg. 94, 95 engl.

Joi 14 aprilie

5. GLASUL LUI DUMNEZEU

a. Ce mustrare a adresat Dumnezeu Tatăl israeliţilor în vederea prosperităţii lor? Exodul 23:20-22. Cine era îngerul ce urma să meargă înaintea lor? 1 Corinteni 10:4,9.

Iată, Eu trimit un Înger înaintea ta ca să te ocrotească pe drum şi să te ducă în locul pe care l-am pregătit. Fii cu ochii în patru înaintea Lui şi ascultă glasul Lui; să nu te împotriveşti Lui, pentru că nu vă va ierta păcatele, căci Numele Meu este în El. Dar dacă vei asculta glasul Lui şi dacă vei face tot ce-ţi voi spune, Eu voi fi vrăjmaşul vrăjmaşilor tăi şi potrivnicul potrivnicilor tăi. (Exodul 23:20-22).

….şi toţi au băut aceeaşi băutură duhovnicească, pentru că beau dintr-o stâncă duhovnicească ce venea după ei; şi stânca era Hristos.

Să nu ispitim pe Domnul, cum L-au ispitit unii din ei, care au pierit prin şerpi. (1 Corinteni 10:4,9).

„Adevăratul respect se dă pe faţă prin ascultare. Dumnezeu nu a poruncit nimic inutil şi nu există nici o altă modalitate de manifestare a respectului care să-I facă o aşa mare plăcere cum este ascultarea de ceea ce a spus El.” – My Life Today, pg. 284.

b. Cum ne vorbeşte Dumnezeu astăzi? Isaia 30:21. În ce fel aud „urechile” conştiinţei noastre iluminate vocea Lui? Ioan 16:13; Apocalipsa 3:20; Evrei 3: 7,8.

Urechile tale vor auzi după tine glasul care va zice: „Iată drumul, mergeţi pe el!” Când veţi voi să vă mai abateţi la dreapta sau la stânga. (Isaia 30:21).

Când va veni mângîietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul; căci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit, şi vă va descoperi lucrurile viitoare. (Ioan 16:13).

Iată Eu stau la uşă, şi bat. Dacă aude cineva glasul meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine. (Apocalipsa 3:20).

De aceea, cum zice Duhul Sfânt: „Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii, ca în ziua ispitirii în pustie. (Evrei 3: 7,8).

„Fiecare avertisment, mustrare şi rugăminte dată prin cuvântul lui Dumnezeu sau prin solii Lui este o bătaie la uşa inimii. Este glasul lui Isus care cere să intre.”– Hristos lumina lumii, pg. 489, 490 engl.

„Sunt mii şi milioane cei care iau astăzi o decizie pentru viaţă veşnică sau pentru moarte veşnică.” – Testimonies, vol. 6, pg. 406 engl.

„Puţini sunt cei care cred din toată inima că avem un iad de evitat şi un cer de câştigat.” – Hristos lumina lumii, pg. 636 engl.

Vineri 15 aprilie

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE

a. Unde şi prin cine locuiesc, astăzi pe pământ, Tatăl şi Fiul?

b. Care este starea pe care o cere Isus înainte ca El să locuiască în noi?

c. În ce fel vizibil S-a pus Hristos la dispoziţia lui Israel în pustie?

d. Cum este Dumnezeu, un stâlp de nor şi de foc pentru noi astăzi?

e. Crezi cu adevărat că ai „un cer de câştigat şi un iad de evitat”?