Lecţia 7. Judecata de cercetare

„Păcatele unor oameni sunt cunoscute şi merg înainte la judecată, iar ale altora vin pe urmă.” (1 Timotei 5:24).

„În timp ce judecata de cercetare se continuă în cer, în timp ce păcatele credincioşilor pocăiţi sunt îndepărtate din sanctuar, în mijlocul poporului lui Dumnezeu de pe pământ, trebuie să aibă loc o lucrare specială de curăţire, de îndepărtare a păcatului.” – Maranata, pag. 254 engl.

Recomandare pentru studiu: Marea luptă, pag. 479-491 engl.

 

Duminică 8 noiembrie
1. CAZUL TĂU AŞTEAPTĂ O SENTINŢĂ

a. Cine are un caz care îşi aşteaptă sentinţa la judecată? 2 Corinteni 5:10. Cu cine începe? 1 petru 4:17.

2Cor 5:10
10 Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut când trăia în trup.

1Pet 4:17
17 Căci suntem în clipa când judecata stă să înceapă de la Casa lui Dumnezeu. Şi, dacă începe cu noi, care va fi sfârşitul celor ce nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu?

„Când cărţile cu rapoarte sunt deschise la judecată, vieţile tuturor care au crezut în Isus sunt analizate înaintea lui Dumnezeu. Începând cu primii care au trăit pe pământ, Avocatul nostru prezintă cazurile fiecărei generaţii succesive şi încheie cu cei vii. Fiecare nume este menţionat, fiecare caz este cercetat îndeaproape.” – Marea luptă, pag. 483 engl. (cap. 28).

b. Când are loc judecata pentru majoritatea oamenilor? Evrei 9:27. De ce?

Evr 9:27
27 Şi, după cum oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata.

c. Pe ce dovadă se bazează judecata? Apocalipsa 20:11, 12. Ce este înregistrat în cărţi? Ieremia 2:22; Maleahi 3:16; neemia 13:14.

Apoc 20:11-12
11 Apoi am văzut un scaun de domnie mare şi alb, şi pe Cel ce şedea pe el. Pământul şi cerul au fugit dinaintea Lui şi nu s-a mai găsit loc pentru ele. 12 Şi am văzut pe morţi, mari şi mici, stând în picioare înaintea scaunului de domnie. Nişte cărţi au fost deschise. Şi a fost deschisă o altă carte, care este Cartea Vieţii. Şi morţii au fost judecaţi după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărţile acelea.

Ier 2:22
22 Chiar dacă te-ai spăla cu silitră, chiar dacă ai da cu multă sodă, nelegiuirea ta tot ar rămâne scrisă înaintea Mea, zice Domnul Dumnezeu.

Mal 3:16
16 Atunci şi cei ce se tem de Domnul au vorbit adesea unul cu altul; Domnul a luat aminte la lucrul acesta şi a ascultat; şi o carte de aducere aminte a fost scrisă înaintea Lui, pentru cei ce se tem de Domnul şi cinstesc Numele Lui.

Neem 13:14
14 Adu-Ţi aminte de mine, Dumnezeule, pentru aceste lucruri şi nu uita faptele mele evlavioase făcute pentru Casa Dumnezeului meu şi pentru lucrurile care trebuie păzite în ea!

 

Luni 9 noiembrie
2. STAnDARDuL ŞI AvOCATuL

a. Care este standardul după care vom fi judecaţi? Iacov 2:10-12. Care este caracterul acestui standard? Ce pretinde el? psalmii
19:7; Matei 5:48.

Iac 2:10-12
10 Căci, cine păzeşte toată Legea, şi greşeşte într-o singură poruncă, se face vinovat de toate. 11 Căci, Cel ce a zis: „Să nu preacurveşti”, a zis şi: „Să nu ucizi”. Acum, dacă nu preacurveşti, dar ucizi, te faci călcător al Legii. 12 Să vorbiţi şi să lucraţi ca nişte oameni care au să fie judecaţi de o lege a slobozeniei,

Ps 19:7
7 Legea Domnului este desăvârşită şi înviorează sufletul; mărturia Domnului este adevărată şi dă înţelepciune celui neştiutor.

Mat 5:48
48 Voi fiţi, dar, desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit.

„Legea lui Dumnezeu este standardul după care vor fi testate la judecată caracterele şi vieţile oamenilor.” – Marea luptă, pag. 482 engl.

„În învăţăturile Sale, Hristos a arătat cât de larg cuprinzătoare sunt principiile legii rostite pe Sinai. El a dat o aplicaţie vie a acelei legi ale cărei principii rămân veşnic marele standard al neprihănirii – standardul după care vor fi judecaţi toţi în marea zi când se va ţine judecata iar cărţile vor fi deschise.” – Selected Messages, vol. 1, pag. 211.

b. Care este pedeapsa pentru lipsa neprihănirii? Romani 6:23. Există speranţă pentru cel care are un raport al vieţii rău? 1 Ioan 2:1, 2.

Rom 6:23
23 Fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Isus Hristos, Domnul nostru.

1Ioan 2:1-2
1 Copilaşilor, vă scriu aceste lucruri ca să nu păcătuiţi. Dar, dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos, Cel Neprihănit. 2 El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre; şi nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregii lumi.

„Moartea Fiului fără pată al lui Dumnezeu mărturiseşte că ‚plata păcatului este moartea’ (Romani 6:23), că fiecare călcare a legii lui Dumnezeu trebuie să-şi primească pedeapsa cuvenită. El a purtat vina călcării de lege şi ascunderea feţei Tatălui Său, până când inima Lui a fost frântă iar viaţa Sa zdrobită. Tot acest sacrificiu s-a făcut pentru ca păcătoşii să poată fi răscumpăraţi. Pe nicio altă cale nu putea omul să fie eliberat de sub pedeapsa păcatului.” – Marea luptă, pag. 540 engl.

c. Cum primim ispăşirea? Romani 3:25; 1 Ioan 1:9.

Rom 3:25
25 Pe El, Dumnezeu L-a rânduit mai dinainte să fie, prin credinţa în sângele Lui, o jertfă de ispăşire, ca să-Şi arate neprihănirea Lui; căci trecuse cu vederea păcatele dinainte, în vremea îndelungii răbdări a lui Dumnezeu;

1Ioan 1:9
9 Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne cureţe de orice nelegiuire.

„Exemplele din cuvântul lui Dumnezeu în privinţa pocăinţei şi a umilinţei dau pe faţă un spirit de mărturisire în care nu există nicio scuză pentru păcat sau încercare de îndreptăţire de sine. Pavel nu a căutat să se apere; el îşi zugrăveşte păcatul în culorile sale cele mai întunecate, fără a încerca să-i diminueze vinovăţia. Inima umilă şi sfâşiată, supusă de căinţa adevărată, va aprecia ceva din dragostea lui Dumnezeu şi preţul Calvarului; şi după cum un fiu îşi mărturiseşte vina înaintea unui tată iubitor, la fel îşi va aduce adevăratul pocăit păcatele înaintea lui Dumnezeu. Şi este scris: ‚Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire.’ (1 Ioan 1:9).” – Calea către Hristos, pag. 41 engl.

 

Marţi 10 noiembrie
3. VREMEA JUDECĂŢII

a. Ce se va întâmpla cu cei care L-au primit cu adevărat pe Avocat? Ioan 11:25; Ioan 5:24-29.

Ioan 11:25
25 Isus i-a zis: „Eu sunt Învierea şi Viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi.

Ioan 5:24-29
24 Adevărat, adevărat vă spun că cine ascultă cuvintele Mele şi crede în Cel ce M-a trimis are viaţa veşnică şi nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viaţă. 25 Adevărat, adevărat vă spun că vine ceasul, şi acum a şi venit, când cei morţi vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, şi cei ce-l vor asculta vor învia. 26 Căci, după cum Tatăl are viaţa în Sine, tot aşa a dat şi Fiului să aibă viaţa în Sine. 27 Şi I-a dat putere să judece, întrucât este Fiu al omului. 28 Nu vă miraţi de lucrul acesta; pentru că vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui 29 şi vor ieşi afară din ele. Cei ce au făcut binele vor învia pentru viaţă; iar cei ce au făcut răul vor învia pentru judecată.

„Tuturor celor care s-au căit cu adevărat de păcat şi, care prin credinţă, au pretins sângele lui Hristos ca jertfă ispăşitoare pentru ei, li s-a scris iertare în dreptul numelui lor în cărţile din ceruri; întrucât au devenit părtaşi ai neprihănirii lui Hristos iar caracterele lor sunt găsite în armonie cu legea lui Dumnezeu, păcatele lor vor fi şterse iar ei vor fi consideraţi vrednici de viaţa veşnică.” – Marea luptă, pag. 483 engl. (cap. 28).

b. Atunci când Se întoarce Domnul Isus, ce va aduce cu Sine şi ce face cu aceasta? Apocalipsa 22:12; 2 Timotei 4:7, 8.

Apoc 22:12
12 „Iată, Eu vin curând; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui.

2Tim 4:7-8
7 M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa. 8 De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da în „ziua aceea” Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.

c. Ce trebuie să se întâmple mai întâi pentru ca Hristos să-i poată răsplăti pe cei credincioşi? 1 Timotei 5:24; 1 petru 4:17; Luca 20:35,36.

1Tim 5:24
24 Păcatele unor oameni sunt cunoscute şi merg înainte la judecată, iar ale altora vin pe urmă.

1Pet 4:17
17 Căci suntem în clipa când judecata stă să înceapă de la Casa lui Dumnezeu. Şi, dacă începe cu noi, care va fi sfârşitul celor ce nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu?

Luc 20:35-36
35 dar cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita. 36 Pentru că nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Şi vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.

„Înainte ca răsplata finală să fie dată, trebuie să se hotărască cine este pregătit să aibă parte la moştenirea celor neprihăniţi. Această hotărâre trebuie să se ia înainte de a doua venire a lui Hristos pe norii cerului; pentru că atunci când vine, răsplata Lui este cu El ‚ca să dea fiecăruia după fapta lui’ (Apocalipsa 22:12). Aceasta înseamnă că, înainte de venirea Sa, caracterul lucrării fiecărui om va fi fost hotărât şi fiecăruia dintre urmaşii lui Hristos îi va fi fost numită o răsplată în funcţie de faptele lui. În timp ce oamenii se află încă pe pământ, are loc judecata de cercetare în curţile cerului. Vieţile tuturor aşa-numiţilor urmaşi ai Săi trec spre analiză înaintea lui Dumnezeu. Toţi sunt cercetaţi în funcţie de raportul din cărţile din cer şi în conformitate cu faptele lor este hotărât destinul fiecăruia.” – Parabolele Domnului Hristos, pag. 310 engl.

„Nu va exista un timp de încercare viitor în care să ne pregătim pentru veşnicie. În această viaţă trebuie să ne îmbrăcăm cu haina neprihănirii lui Hristos. Aceasta este singura noastră ocazie de a ne forma caractere pentru căminul în care Hristos l-a pregătit pentru cei care ascultă de poruncile Sale.” – Idem., pag. 319 engl.

 

Miercuri 11 noiembrie
4. ŞTERGEREA PĂCATELOR

a. Ce se va fi întâmplat cu păcatele celor neprihăniţi care îşi primesc răsplata la înviere? Mica 7:19; Isaia 43:25.

Mic 7:19
19 El va avea iarăşi milă de noi, va călca în picioare nelegiuirile noastre, şi vei arunca în fundul mării toate păcatele lor.

Isa 43:25
25 Eu, Eu îţi şterg fărădelegile, pentru Mine, şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele tale.

„Lucrarea judecăţii de cercetare şi de ştergere a păcatelor trebuie să se realizeze înainte de cea de-a doua venirea a Domnului. Întrucât cei morţi trebuie să fie judecaţi după lucrurile scrise în cărţi, este imposibil ca păcatele oamenilor să fie şterse până după judecata în care cazurile lor sunt cercetate. Însă apostolul Petru afirmă clar că păcatele credincioşilor vor fi şterse când ‚vin de la Domnul vremurile de înviorare;’ şi trimite ‚pe Cel ce a fost rânduit mai dinainte pentru voi, pe Isus Hristos.’ (Faptele Apostolilor
3:19, 20). Atunci când se încheie judecata de cercetare, Hristos va veni, iar răsplata Sa va fi cu El ca să dea fiecărui om după lucrarea lui.” – Marea luptă, pag. 485 engl. (cap. 28).

b. Explicaţi cum parabola servului necredincios (Matei 18:23-35) arată diferenţa dintre iertare şi ştergere. Deşi poate astăzi suntem credincioşi, ce realitate zguduitoare ar trebui să ne facă să fim mereu vigilenţi? Ezechiel 33:13-16.

Mat 18:23-35
23 De aceea, Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat care a vrut să se socotească cu robii săi. 24 A început să facă socoteala şi i-au adus pe unul care îi datora zece mii de galbeni. 25 Fiindcă el n-avea cu ce plăti, stăpânul lui a poruncit să-l vândă pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui şi tot ce avea, şi să se plătească datoria. 26 Robul s-a aruncat la pământ, i s-a închinat şi a zis: „Doamne, mai îngăduie-mă, şi-ţi voi plăti tot.” 27 Stăpânul robului aceluia, făcându-i-se milă de el, i-a dat drumul şi i-a iertat datoria. 28 Robul acela, când a ieşit afară, a întâlnit pe unul din tovarăşii lui de slujbă care-i era dator o sută de lei. A pus mâna pe el şi-l strângea de gât, zicând: „Plăteşte-mi ce-mi eşti dator.” 29 Tovarăşul lui s-a aruncat la pământ, îl ruga şi zicea: „Mai îngăduie-mă, şi-ţi voi plăti.” 30 Dar el n-a vrut, ci s-a dus şi l-a aruncat în temniţă, până va plăti datoria. 31 Când au văzut tovarăşii lui cele întâmplate, s-au întristat foarte mult şi s-au dus de au spus stăpânului lor toate cele petrecute. 32 Atunci stăpânul a chemat la el pe robul acesta şi i-a zis: „Rob viclean! Eu ţi-am iertat toată datoria, fiindcă m-ai rugat. 33 Oare nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău cum am avut eu milă de tine?” 34 Şi stăpânul s-a mâniat şi l-a dat pe mâna chinuitorilor, până va plăti tot ce datora. 35 Tot aşa vă va face şi Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său.”

Ezec 33:13-16
13 Când zic celui neprihănit că va trăi negreşit – dacă se încrede în neprihănirea lui, şi săvârşeşte nelegiuirea, atunci toată neprihănirea lui se va uita, şi el va muri din pricina nelegiuirii pe care a săvârşit-o. 14 Dimpotrivă, când zic celui rău: „Vei muri!” – dacă se întoarce de la păcatul lui şi face ce este bine şi plăcut, 15 dacă dă înapoi zălogul, întoarce ce a răpit, urmează învăţăturile care dau viaţa şi nu săvârşeşte nicio nelegiuire, va trăi negreşit, şi nu va muri. 16 Toate păcatele pe care le-a săvârşit se vor uita; a făcut ce este bine şi plăcut, şi va trăi negreşit!

c. Ce se întâmplă cu numele unei persoane necredincioase, scrise în cartea vieţii? Exodul 32:32, 33. În primul rând, cum este scris acolo un nume? numele cui va fi reţinut acolo? Filipeni 4:3; Apocalipsa 3:5.

Exod 32:32-33
32 Iartă-le acum păcatul! Dacă nu, atunci, şterge-mă din cartea Ta, pe care ai scris-o!” 33 Domnul a zis lui Moise: „Pe cel ce a păcătuit împotriva Mea, pe acela îl voi şterge din cartea Mea.

Fil 4:3
3 Şi pe tine, adevărat tovarăş de jug, te rog să vii în ajutorul femeilor acestora, care au lucrat împreună cu mine pentru Evanghelie, cu Clement şi cu ceilalţi tovarăşi de lucru ai mei, ale căror nume sunt scrise în Cartea vieţii.

Apoc 3:5
5 Cel ce va birui va fi îmbrăcat astfel în haine albe. Nu-i voi şterge nicidecum numele din Cartea vieţii şi voi mărturisi numele lui înaintea Tatălui Meu şi înaintea îngerilor Lui.”

„Noi trăim acum în marea zi a ispăşirii. În serviciul simbolic, în timp ce marele preot făcea ispăşirea pentru Israel, tuturor li se cerea să-şi întristeze sufletele prin pocăinţă şi umilinţă înaintea Domnului, ca nu cumva să fie nimiciţi din mijlocul poporului. În acelaşi fel, toţi cei care doresc ca numele lor să rămână scrise în cartea vieţii ar trebui ca acum, în puţinele zile de încercare care au mai rămas, să-şi întristeze sufletele înaintea lui Dumnezeu cu părere de rău pentru păcat şi adevărată pocăinţă. Trebuie să existe o adâncă şi credincioasă cercetare a inimii… Deşi toate popoarele trebuie să treacă la judecată înaintea lui Dumnezeu, El va examina cazul fiecăruia în parte printr-o verificare atât de minuţioasă şi atentă ca şi cum n-ar exista altă fiinţă pe pământ.” – Idem., pag. 489, 490 engl. (cap. 28).

 

Joi 12 noiembrie
5. CERCETARE ŞI RĂSPLATĂ

a. Pentru ca păcatele să fie şterse, ce trebuie să se întâmple mai întâi, aşa cum se descrie în parabola omului fără haina de nuntă? Matei 22:9-14. Ce simbolizează haina de nuntă? Apocalipsa 19:8; Filipeni 3:9.

Mat 22:9-14
9 Duceţi-vă, dar, la răspântiile drumurilor şi chemaţi la nuntă pe toţi aceia pe care-i veţi găsi.” 10 Robii au ieşit la răspântii, au strâns pe toţi pe care i-au găsit, şi buni şi răi, şi odaia ospăţului de nuntă s-a umplut de oaspeţi. 11 Împăratul a intrat să-şi vadă oaspeţii; şi a zărit acolo pe un om care nu era îmbrăcat în haina de nuntă. 12 „Prietene”, i-a zis el, „cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?” Omul acela a amuţit. 13 Atunci împăratul a zis slujitorilor săi: „Legaţi-i mâinile şi picioarele şi luaţi-l şi aruncaţi-l în întunericul de afară; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor. 14 Căci mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi.”

Apoc 19:8
8 şi i s-a dat să se îmbrace cu in subţire, strălucitor şi curat.” (Inul subţire sunt faptele neprihănite ale sfinţilor.)

Fil 3:9
9 şi să fiu găsit în El, nu având o neprihănire a mea pe care mi-o dă Legea, ci aceea care se capătă prin credinţa în Hristos, neprihănirea pe care o dă Dumnezeu, prin credinţă.

„Cercetarea pe care o face regele în dreptul oaspeţilor la sărbătoarea [nunţii], reprezintă lucrarea de judecată. Oaspeţii de la sărbătoarea evangheliei sunt cei care mărturisesc că-I slujesc lui Dumnezeu, cei ale căror nume sunt scrise în cartea vieţii… Haina de nuntă reprezintă caracterul curat şi fără pată pe care îl vor avea adevăraţii urmaşi ai lui Hristos… Ea este neprihănirea lui Hristos, caracterul lui nepătat care, prin credinţă, este atribuit tuturor celor care Îl primesc ca Mântuitor al lor personal.” – Parabolele Domnului Hristos, pag. 310 engl.

b. Ce lucrare face Hristos acum pentru fiecare păcătos care se căieşte? Ce se va pronunţa atunci când această lucrare s-a încheiat? Evrei 2:17; Apocalipsa 22:11, 12; Daniel 12:1.

Evr 2:17
17 Prin urmare, a trebuit să Se asemene fraţilor Săi în toate lucrurile, ca să poată fi, în ce priveşte legăturile cu Dumnezeu, un Mare Preot milos şi vrednic de încredere, ca să facă ispăşire pentru păcatele norodului.

Apoc 22:11-12
11 Cine este nedrept să fie nedrept şi mai departe; cine este întinat să se întineze şi mai departe; cine este fără prihană să trăiască şi mai departe fără prihană. Şi cine este sfânt să se sfinţească şi mai departe! 12 „Iată, Eu vin curând; şi răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui.

Dan 12:1
1 În vremea aceea se va scula marele voievod Mihail, ocrotitorul copiilor poporului tău; căci aceasta va fi o vreme de strâmtorare cum n-a mai fost de când sunt neamurile şi până la vremea aceasta. Dar în vremea aceea, poporul tău va fi mântuit, şi anume oricine va fi găsit scris în carte.

c. Întrucât judecata se termină cu ultima generaţie care este judecată în timpul vieţii, care este avertismentul dat de Hristos nouă? Marcu 13:33. Ce asigurare avem? Evrei 4:14-16; 13:20-21.

Mar 13:33
33 Luaţi seama, vegheaţi şi rugaţi-vă; căci nu ştiţi când va veni vremea aceea.

Evr 4:14-16
14 Astfel, fiindcă avem un Mare Preot însemnat, care a străbătut cerurile – pe Isus, Fiul lui Dumnezeu – să rămânem tari în mărturisirea noastră. 15 Căci n-avem un Mare Preot care să n-aibă milă de slăbiciunile noastre, ci Unul care în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat. 16 Să ne apropiem, dar, cu deplină încredere de scaunul harului, ca să căpătăm îndurare şi să găsim har, pentru ca să fim ajutaţi la vreme de nevoie.

Evr 13:20-21
20 Dumnezeul păcii, care, prin sângele legământului celui veşnic, a sculat din morţi pe Domnul nostru Isus, marele Păstor al oilor, 21 să vă facă desăvârşiţi în orice lucru bun, ca să faceţi voia Lui şi să lucreze în noi ce-I este plăcut, prin Isus Hristos. A Lui să fie slava în vecii vecilor! Amin.

„Judecata are loc acum în sanctuarul de sus… În curând – nimeni nu ştie cât de curând – va trece la cazurile celor în viaţă.” – Marea luptă, pag. 490 engl. cap. 28

 

Vineri 13 noiembrie
ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE

1. De ce este timpul judecăţii un timp atât de solemn în care trăim?
2. Cum putem să fim siguri că suntem judecaţi şi găsiţi „nevinovaţi”?
3. De ce trebuie ca judecata credincioşilor cu numele să aibă loc înainte de a doua venire?
4. Care este deosebirea dintre iertare şi ştergerea păcatelor?
5. Ce experienţă trebuie să aibă adevăraţii urmaşi ai lui Hristos care vor fi judecaţi în timp ce sunt încă în viaţă?