Lecția 5. Timp și Veșnicie

TEXT DE MEMORIZAT: „Și în timp ce mergeți, predicați, spunând: Împărăția cerului este aproape.” (Matei 10:7).

„Pentru că timpul este scurt, ar trebui să lucrăm cu hărnicie și energie dublă.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 3, p. 159 engl. (cap. 13, Educația adecvată).

Studiu recomandat: Parabolele Domnului, p. 342-346 engl. (cap. 29, Vrăjmășia lui Satan contra legii).

Duminică 23 octombrie

1. UN TALENT PENTRU FIECARE

a. Chiar în secolul agitat în care trăim, ce pune Dumnezeu în mod îndurător la dispoziție, și de ce? Eclesiastul 3:1.

Eclesiastul 3:1: „Toate își au vremea lor și fiecare lucru de sub ceruri își are ceasul lui.”

„Timpul nostru îi aparține lui Dumnezeu. Fiecare moment este al Lui, și suntem sub cea mai solemnă obligație de a-l folosi spre slava Sa. De niciun talent pe care l-a dat El nu va cere un raport mai exact decât de timpul nostru... Avem doar câteva zile de probă în care să ne pregătim pentru veșnicie. Nu avem niciun timp de pierdut, niciun timp de devotat plăcerii egoiste, niciun timp pentru îngăduirea păcatului. Acum trebuie să ne formăm caractere pentru viața viitoare, nemuritoare. Acum trebuie să ne pregătim pentru judecata de cercetare.” — Parabolele Domnului, p. 342 engl. (cap. 25, Talanții, subcap. Timpul).

b. Ce factori trebuie să luăm în considerare atunci când plănuim modul în care folosim timpul? Iacov 4:13-15.

Iacov 4:13-15: „Ascultați, acum, voi care ziceți: „Astăzi sau mâine ne vom duce în cutare cetate, vom sta acolo un an, vom face negustorie și vom câștiga” și nu știți ce va aduce ziua de mâine! Căci ce este viața voastră? Nu sunteți decât un abur, care se arată puțintel și apoi piere. Voi, dimpotrivă, ar trebui să ziceți: „Dacă va vrea Domnul, vom trăi și vom face cutare sau cutare lucru.”

„Scurtimea timpului cere o energie care nu a fost trezită între cei care pretind a crede adevărul prezent.” — Sfaturi pentru sănătate, p. 506 engl. (secțiunea XI, Lucrarea misionar-medicală, subcap. Ignoranța voită—un păcat).

„Dacă toți și-ar folosi timpul în cel mai bun mod, multe mijloace ar fi economisite pentru cauza adevărului. Când inima este la lucru, acesta va fi îndeplinit cu seriozitate, energie și promptitudine.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 4, p. 451 engl. (cap. 40, Casele noastre de editură).

Luni 24 octombrie

2. PRUDENŢĂ ȘI VIGILENŢĂ

a. Urmărind înaintarea lucrării lui Dumnezeu, ce trebuie să realizăm? 1 Petru 5:8; Apocalipsa 12:12.

1 Petru 5:8: „Fiți treji și vegheați! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcnește și caută pe cine să înghită.”

Apocalipsa 12:12: „De aceea bucurați-vă, ceruri și voi care locuiți în ceruri! Vai de voi, pământ și mare! Căci diavolul s-a coborât la voi cuprins de o mânie mare, fiindcă știe că are puțină vreme.”

„Nu avem niciun timp de pierdut. Puterile întunericului lucrează cu energie intensă, și cu pas discret Satan înaintează pentru a-i prinde pe cei care sunt acum adormiți, ca un lup care își ia prada. Avem acum avertizări pe care să le dăm, o lucrare pe care o putem face, însă în curând va fi mai dificil decât ne imaginăm.” — Evanghelizare, p. 218 engl. (cap. 8, Predicând adevărurile distinctive).

„Oh, trebuie să fim foarte serioși în a imprima asupra sufletului faptul că există un cer de câștigat și un iad de evitat. Fiecare energie a sufletului trebuie să fie trezită pentru a forța trecerea sa și pentru a apuca împărăția cu forța. Satan este foarte activ, și noi trebuie să fim, de asemenea, activi. Satan este neobosit și perseverent, și noi trebuie să fim la fel. Nu există timp de a aduce scuze și de a da vina pe alții pentru greșelile noastre; niciun timp de a flata sufletul [că] dacă circumstanțele ar fi fost mai favorabile, cu cât de mult mai bine, mai ușor [ar fi] pentru noi să îndeplinim lucrarea lui Dumnezeu. Trebuie să spunem chiar celor care pretind a crede în Hristos, că trebuie să înceteze a-L ofensa pe Dumnezeu prin scuze păcătoase.” — Manuscript Releases, vol. 12, p. 336.

b. Ce ne învață Inspirația despre lupta din fața noastră? Efeseni 6:12; Matei 24:13.

Efeseni 6:12: „Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii și sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutății care sunt în locurile cerești.”

Matei 24:13: „Dar cine va răbda până la sfârșit va fi mântuit.”

„Având în vedere scurtimea timpului, noi ca popor ar trebui să veghem și să nu ne permitem în niciun caz să fim distrași de la lucrarea solemnă de pregătire pentru marele eveniment din fața noastră. Pentru că timpul aparent se prelungește, mulți devin neglijenți și indiferenți cu privire la cuvintele și acțiunile lor. Ei nu realizează pericolul lor și nu văd și nu înțeleg îndurarea Dumnezeului nostru prin faptul că le prelungește timpul de probă, pentru ca ei să își dezvolte un caracter pentru viața viitoare, nemuritoare. Fiecare moment este de cea mai mare valoare. Timpul le este oferit, nu pentru a fi folosit în studierea propriei comodități și în a deveni locuitori ai pământului, ci pentru a fi folosit în lucrarea de biruire a fiecărui defect din propriile lor caractere și în a-i ajuta pe alții, prin exemplu și efort personal, să vadă frumusețea sfințeniei.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 4, p. 306, 307 engl. (cap. 26, Pregătire pentru venirea lui Hristos).

„Cu zel și energie intensificate, noi trebuie să ducem înainte lucrarea Domnului, până la încheierea timpului.” — Sfaturi pentru părinți, educatori și elevi, p. 548 engl. (cap. 81, Lucrarea misionară a studenților).

Marți 25 octombrie

3. RESURSE FĂCUTE UTILE

a. Care sunt câteva lucruri pe care Stăpânul nostru vrea să le înțelegem cu privire la diferitele talente încredințate nouă? Luca 19:13.

Luca 19:13: „A chemat zece din robii săi, le-a dat zece poli și le-a zis: ‘Puneți-i în negoț până mă voi întoarce.’ ”

„Oricât de mari, oricât de mici [ar fi] posesiunile unei persoane, să își amintească faptul că acestea sunt ale sale doar pe încredere. Pentru tăria, îndemânarea, timpul, talentele, oportunitățile și mijloacele sale, el trebuie să dea socoteală lui Dumnezeu. Aceasta este o lucrare individuală; Dumnezeu ne dă nouă, ca noi să putem deveni asemenea Lui, generoși, nobili, darnici, dând altora. Cei care, uitându-și misiunea divină, încearcă doar să economisească sau să cheltuiască în îngăduirea mândriei sau egoismului, pot să își asigure câștigurile și plăcerile acestei lumi; însă în ochii lui Dumnezeu, apreciați după realizările lor spirituale, ei sunt săraci, nenorociți, ticăloși, orbi și goi.” — Sfaturi pentru isprăvnicie, p. 22 engl. (cap. 3, De ce Dumnezeu folosește oamenii ca administratori ai Săi, subcap. Posesiunile –ale noastre doar pe încredere).

„Nu pot găsi nicio ocazie în viața lui Isus în care El să-Și fi dedicat timpul amuzamentului sau pentru a se juca. El a fost marele educator pentru viața prezentă și viitoare; cu toate acestea, nu am putut găsi o ocazie în care El i-a învățat pe ucenici să se angajeze în amuzamente pentru a câștiga exercițiu fizic. Salvatorul lumii dă fiecărui om lucrarea sa și îi poruncește: ‚Ocupă-te [de acestea] până voi veni’ (Luca 19:13). Făcând aceasta, inima se încălzește pentru activitatea de întreprins. Toate puterile ființei sunt înrolate în efortul de a asculta. Avem o chemare înaltă și sfântă.”— Sfaturi pentru părinți, educatori și elevi, p. 309 engl. (cap. 42, O instruire practică).

b. Ce ar trebui să învățăm din experiența lui Solomon? Eclesiastul 2:10, 11.

Eclesiastul 2:10, 11: „Tot ce mi-au poftit ochii le-am dat; nu mi-am oprit inima de la nicio veselie, ci am lăsat-o să se bucure de toată truda mea, și aceasta mi-a fost partea din toată osteneala mea. Apoi, când m-am uitat cu băgare de seamă la toate lucrările pe care le făcusem cu mâinile mele și la truda cu care le făcusem, am văzut că în toate este numai deșertăciune și goană după vânt și că nu este nimic trainic sub soare.”

„Trebuie să ne întoarcem de la o mie de subiecte care invită atenția. Acestea sunt chestiuni care consumă timpul și stârnesc curiozitatea, însă nu sfârșesc în nimic. Cele mai înalte interese cer atenție minuțioasă și energie, care sunt adesea date unor lucruri nesemnificative prin comparație.” — Pe urmele Marelui Medic, p. 456 engl. (cap. 38, Importanța căutării adevăratei cunoștințe).

„Oamenii să vadă că mintea ta e spre utilitate și datorie, și aceasta pentru salvarea sufletului. Amuzamentele care consumă timp, doar pentru a mulțumi eul, nu merită.”—Slujirea medicală, p. 82 engl. (secțiunea 4, Colegiul nostru medical, subcap. Nu amuzamente, ci lucrare în mod devotat).

„Energia concentrată acum asupra bunurilor ieftine, trecătoare, ar trebui angajată în lucrarea care trebuie să ilumineze lumea. Fiecare energie pe care ne-a dat-o Dumnezeu să fie utilizată în lucrarea care poartă cu ea binecuvântata satisfacție că este pentru timp și pentru veșnicie.” — Manuscript Releases, vol. 6, p. 267.

Miercuri 26 octombrie

4. O POSESIUNE CUMPĂRATĂ

a. De ce este atitudinea bogatului nechibzuit o avertizare pentru noi? Luca 12:16-21.

Luca 12:16-21: „Și le-a spus pilda aceasta: „Ţarina unui om bogat rodise mult. Și el se gândea în sine și zicea: ‘Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strâng roadele. Iată, a zis el, ce voi face: îmi voi strica grânarele și voi zidi altele mai mari; acolo voi strânge toate roadele și toate bunătățile mele și voi zice sufletului meu: «Suflete, ai multe bunătăți strânse pentru mulți ani; odihnește-te, mănâncă, bea și veselește-te!»’ Dar Dumnezeu i-a zis: ‘Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ți se va cere înapoi sufletul, și lucrurile pe care le-ai pregătit ale cui vor fi?’ Tot așa este și cu cel ce își adună comori pentru el și nu se îmbogățește față de Dumnezeu.”

„Există o tristă reținere față de Dumnezeu, din partea pretinsului Său popor. Mijloacele și eforturile care ar trebui date lui Hristos sunt devotate satisfacerii personale. Dumnezeu este jefuit de timp, bani și serviciu. Dragostea de sine, mulțumirea de sine, exclud dragostea de Isus din suflet, și acesta este motivul pentru care în biserică nu există un zel mai mare și o dragoste mai aprinsă pentru Cel care ne-a iubit întâi.” — The Signs of the Times, 22 decembrie 1890.

„Oamenii acționează ca și când ar fi lipsiți de rațiune. Ei sunt îngropați în grijile acestei vieți. Ei nu au timp de devotat lui Dumnezeu, nici de a-I sluji. Lucrul, lucrul, lucrul, este ordinea zilei. Tuturor celor din jurul lor li se cere să lucreze într-un plan sub presiune, pentru a se îngriji de ferme mari. A demola și a construi ceva mai mare este ambiția lor, ca să poată avea în ce să își depoziteze bunurile. Cu toate acestea, chiar acești oameni care sunt împovărați de bogățiile lor, trec drept urmași ai lui Hristos. Le merge numele că ar crede că Hristos va veni curând, că sfârșitul tuturor lucrurilor este aproape; cu toate acestea, ei nu au niciun spirit de sacrificiu. Ei se cufundă mai adânc și mai adânc în lume. Ei nu își permit decât puțin timp pentru a studia cuvântul vieții și a medita și a se ruga. Ei nu oferă acest privilegiu nici altora din familia lor, sau celor care le slujesc. Totuși, acești oameni pretind că această lume nu este casa lor, că ei sunt doar peregrini și străini pe pământ, pregătindu-se să se mute într-o țară mai bună. Exemplul și influența acestora este un blestem pentru cauza lui Dumnezeu. Ipocrizie vanitoasă caracterizează pretinsele lor vieți creștine. Ei Îl iubesc pe Dumnezeu și adevărul exact atât de mult pe cât arată lucrările lor, și nu mai mult. Un om va manifesta toată credința pe care o are.” — Mărturii pentru comunitate, vol. 2, p. 662, 663 engl. (cap. 78, Cauza din Vermont).

b. Ce ar trebui să fie întotdeauna pe prim plan în mințile noastre? 1 Corinteni 3:23; 6:20.

1 Corinteni 3:23: „și voi sunteți ai lui Hristos, iar Hristos este al lui Dumnezeu.”

1 Corinteni 6:20: „Căci ați fost cumpărați cu un preț. Proslăviți dar pe Dumnezeu în trupul și în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.”

„Fie că dăm mintea, sufletul și tăria noastră lui Dumnezeu, sau nu, acestea îi aparțin. Dumnezeu vorbește fiecărei ființe umane, spunând: ‚Am o pretenție asupra ta. Dă-mi zelul tău, capacitățile tale, energia ta, mijloacele tale.’ El are un drept să ceară acestea; pentru că noi suntem ai Lui, răscumpărați din serviciul păcatului prin dragostea Sa fără margini și prin agonia de pe crucea Calvarului.” — The Signs of the Times, 2 ianuarie 1901.

Joi 27 octombrie

5. PREGĂTIRE PENTRU PLOAIA TÂRZIE

a. Ce fapt, odată înțeles, ar trebui să ne trezească pe fiecare la acțiune? 2 Corinteni 6:2; Matei 10:7.

2 Corinteni 6:2: „Căci El zice: „La vremea potrivită, te-am ascultat; în ziua mântuirii, te-am ajutat. Iată că acum este vremea potrivită; iată că acum este ziua mântuirii.”

Matei 10:7: „Și pe drum, propovăduiți și ziceți: ‘Împărăția cerurilor este aproape!’”

„Avem nevoie de o seriozitate mai mare în cauza lui Hristos. Mesajul solemn al adevărului ar trebui dat cu o intensitate care i-ar impresiona pe credincioși că Dumnezeu lucrează cu eforturile noastre, că Cel Prea Înalt este sursa noastră vie de putere...

Va continua această indiferență de la an la an? Va triumfa Satan permanent, și Hristos va fi dezamăgit de servii Săi pe care i-a răscumpărat cu un preț infinit? Privim spre timpul când ploaia târzie va fi revărsată, sperând plini de încredere la o zi mai bună, când biserica va fi înzestrată cu putere de sus, și astfel va fi făcută în stare să lucreze mai eficient pentru Dumnezeu. Însă ploaia târzie nu va înviora și învigora niciodată suflete indolente, care nu folosesc puterile pe care Dumnezeu li le-a dat deja. Lenea spirituală nu ne va aduce mai aproape de Dumnezeu. Trebuie să existe energie și zel, precum și devoțiune și pietate personală, întrețesute în toate lucrările noastre.” — The Signs of the Times, 9 decembrie 1886.

b. Care este chemarea lui Dumnezeu pentru noi astăzi? Isaia 60:1,2; Matei 5:14-16.

Isaia 60:1, 2 engl. KJV: „Scoală-te, luminează! Căci lumina ta a venit, și slava Domnului este asupra ta. Căci, iată, întuneric va acoperi pământul și negură mare popoarele; dar Domnul va răsări asupra ta și slava Sa se va vedea asupra ta.”

Matei 5:14-16: engl. KJV: „Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. Lăsați ca lumina voastră să strălucească înaintea oamenilor, ca ei să poată vedea faptele voastre bune, și să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri.”

„O biserică lucrătoare este o biserică vie. Membri ai bisericii, lăsați lumina să strălucească. Vocile voastre să fie auzite în rugăciune umilă, în mărturie contra intemperanței, a nebuniei, a amuzamentelor lumii, și în proclamarea adevărului pentru acest timp. Vocea voastră, influența voastră, timpul vostru—toate acestea sunt daruri de la Dumnezeu și trebuie să fie folosite în câștigarea de suflete. Vizitați-vă vecinii și arătați un interes pentru mântuirea sufletelor lor. Treziți la acțiune fiecare energie spirituală. Spuneți-le celor pe care îi vizitați că sfârșitul tuturor lucrurilor este aproape.” — Slujirea medicală, p. 332 engl. (secțiunea 18, Amploarea lucrării, subcap. Fiecare mijloc să fie pus în acțiune).

Vineri 28 octombrie

ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE PERSONALE

1. De ce este atât de valoros timpul?

2. Ce cursă obișnuită ar putea să ne împiedice de a lucra pentru Hristos?

3. Ce tendință ar putea să ne mențină plafonați în starea laodiceană?

4. Ce ar trebui să ne ofere un stimulent de a lucra pentru Hristos?

5. De ce mulți nu vor primi ploaia târzie?