Lecția 12. Trăind pentru Isus

„Nu știți că cei nedrepți nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu? Nu vă înșelați în privința aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiții, nici hoții, nici cei lacomi, nici bețivii, nici defăimătorii, nici hrăpăreții nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu. Și așa erați unii din voi! Dar ați fost spălați, ați fost sfințiți, ați fost socotiți neprihăniți, în Numele Domnului Isus Hristos și prin Duhul Dumnezeului nostru.” (1 Corinteni 6:9-11).

„Consacrarea, evlavia și sfințenia întregii ființe vin prin Isus Hristos, neprihănirea noastră. Dragostea de Dumnezeu trebuie cultivată în mod constant. Cât de tare strigă inima mea către Dumnezeul cel viu ca să primesc gândul lui Isus Hristos! Vreau să uit de eu.” – That I May Know Him, pag. 55.

Recomandare pentru studiu: Calea către Hristos, pag. 105-113 engl. (cap. 12).

Duminică 15 decembrie
1. Schimbare prin Hristos

a. Ce schimbare are loc în viața noastră când Îl primim pe Isus Hristos? Ioan 14:23; 1 Ioan 2:3-6; 4:15-21.

 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi Cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el şi vom locui împreună cu el.  (Ioan 14:23)

Şi prin aceasta ştim că Îl cunoaştem, dacă păzim poruncile Lui. Cine zice: „Îl cunosc”, şi nu păzeşte poruncile Lui, este un mincinos, şi adevărul nu este în el. Dar cine păzeşte Cuvântul Lui, în el dragostea lui Dumnezeu a ajuns desăvârşită; prin aceasta ştim că suntem în El. Cine zice că rămâne în El trebuie să trăiască şi el cum a trăit Isus.  (1 Ioan 2:3-6)

Cine va mărturisi că Isus este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu rămâne în el, şi el în Dumnezeu. Şi noi am cunoscut şi am crezut dragostea pe care o are Dumnezeu faţă de noi. Dumnezeu este dragoste; şi cine rămâne în dragoste rămâne în Dumnezeu, şi Dumnezeu rămâne în el. Cum este El, aşa suntem şi noi în lumea aceasta; astfel se face că dragostea este desăvârşită în noi, pentru ca să avem deplină încredere în ziua judecăţii. În dragoste nu este frică; ci dragostea desăvârşită izgoneşte frica; pentru că frica are cu ea pedeapsa; şi cine se teme n-a ajuns desăvârşit în dragoste. Noi Îl iubim, pentru că El ne-a iubit întâi. Dacă zice cineva: „Eu iubesc pe Dumnezeu”, şi urăşte pe fratele său, este un mincinos; căci, cine nu iubeşte pe fratele său, pe care-l vede, cum poate să iubească pe Dumnezeu, pe care nu-L vede? Şi aceasta este porunca pe care o avem de la El: cine iubeşte pe Dumnezeu iubeşte şi pe fratele său.  (1 Ioan 4:15-21) 

„Dacă suntem ai lui Hristos, atunci cugetele noastre vor fi pline de El și cele mai plăcute sentimente se vor îndrepta spre El. Tot ce avem și suntem sunt consacrate Lui.” – Calea către Hristos, pag. 58 engl. (cap. 7).

„Atunci când Hristos locuiește în inimă, întreaga ființă este schimbată. Spiritul lui Hristos, dragostea Sa, înmoaie inima, supune sufletul și înalță gândurile și dorințele către Dumnezeu și cer.” – Idem., pag. 73 engl. (cap. 8).

„Acest lucru să fie lămurit pentru toți: Dacă Îl primim pe Hristos ca Răscumpărător, trebuie să-L primim drept Conducător. Nu putem avea siguranță și încredere deplină în Hristos ca Mântuitor personal, dacă nu-L recunoaștem ca Rege al nostru și nu ascultăm de poruncile Sale. În felul acesta, noi ne dovedim credincioșia față de Dumnezeu. Atunci avem adevărata strălucire a credinței noastre, pentru că este o credință care lucrează. Ea lucrează prin dragoste.” – Faith and Works, pag. 16.

Luni 16 decembrie
2. Ce este important

a. Descrieți felul în care lucrarea minunată de transformare prin Hristos implică o bătălie continuă. Efeseni 6:12, 13; 1 Petru 5:6-10.

 Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti. De aceea, luaţi toată armura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea şi să rămâneţi în picioare, după ce veţi fi biruit totul.  (Efeseni 6:12-13)

Smeriţi-vă, dar, sub mâna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalţe. Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuşi îngrijeşte de voi. Fiţi treji şi vegheaţi! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită. Împotriviţi-vă lui tari în credinţă, ştiind că şi fraţii voştri în lume trec prin aceleaşi suferinţe ca voi. Dumnezeul oricărui har, care v-a chemat în Hristos Isus la slava Sa veşnică, după ce veţi suferi puţină vreme, vă va desăvârşi, vă va întări, vă va da putere şi vă va face neclintiţi.  (1 Petru 5:6-10)

„Două puteri se luptă serios pentru biruință în fiecare suflet. Necredința înaintează, cu forțele ei conduse de Satan, ca să ne despartă de Izvorul tăriei noastre. Credința înaintează cu forțele ei conduse de Hristos, autorul și desăvârșitorul credinței noastre. Ceas de ceas, înaintea întregului univers ceresc, conflictul merge înainte. Este o bătălie umăr la umăr iar marea întrebare este: Cine va obține supremația? Răspunsul la această întrebare trebuie hotărât de fiecare în parte. Toți trebuie să ia parte la acest război, luptând fie de o parte, fie de cealaltă. Nimeni nu este scutit de această luptă.” – Fii și fiice ale lui Dumnezeu, pag. 328 engl.

„Dacă ochii noștri ar putea fi deschiși ca să vadă agenții buni și răi la lucru, atunci nu ar mai exista flecăreală, nici mândria, nici glume sau zeflemea. Dacă toți s-ar îmbrăca cu toată armătura lui Dumnezeu și ar purta bărbătește bătăliile Domnului, s-ar câștiga biruințe care ar face împărăția întunericului să tremure.” – Testimonies, vol. 6, pag. 41 engl. (cap.: „Adunările în tabără”).

„Încercarea vine la toți. Nu sunt decât două tabere. În care dintre ele te afli?” – Idem., vol. 8, pag. 120 (cap.: „Uitarea”).

b. Care este cel mai costisitor lucru din lume? Cum este descoperită măreția lui? Romani 6:23 (p.p.); Evrei 9:27.

 Fiindcă plata păcatului este moartea, ...  (Romani 6:23)

Şi, după cum oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata,  (Evrei 9:27)

„Nu putem înțelege că cel mai costisitor lucru din lume este păcatul? El are prețul pierderii purității conștiinței, prețul pierderii favorii lui Dumnezeu și al despărțirii sufletului de El și, în cele din urmă, al pierderii cerului… Ce scenă va fi aceea când se va ține judecata, iar cărțile vor fi deschise spre mântuirea sau pierderea sufletelor! Prin hotărârea infailibilă a Aceluia care a trăit ca om, a iubit omenirea, Și-a dat viața pentru omenire, se va da răsplata drepților credincioși și pedeapsa celor necredincioși și nedrepți.

Lucrarea mântuirii noastre este între Dumnezeu și propriile noastre suflete. Deși toate popoarele vor trece înaintea Sa ca să fie judecate, El va examina cazul fiecărei persoane atât de îndeaproape și amănunțit ca și cum nu ar mai fi nici un alt om pe pământ.” – In Heavenly Places, pag. 360.

Marți 17 decembrie
3. Credința activă

a. Descrieți tăria credinței necesare pentru mântuire. Luca 10:27.

 El a răspuns: „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu tot cugetul tău; şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”  (Luca 10:27)

„Tot ceea ce este mai puțin decât o slujire activă și sârguincioasă pentru Domnul este o tăgăduire a mărturisirii noastre de credință. Numai creștinismul care este dat pe față printr-o lucrare sârguincioasă și practică va face impresie asupra celor care sunt morți în neascultare și păcat. Creștinii care se roagă, care sunt umili și credincioși, care arată prin fapte că dorința lor cea mai mare este de a face cunoscut adevărul mântuitor, care trebuie să-i pună la încercare pe toți oamenii, vor aduna o bogată recoltă de suflete pentru Domnul…

Noi facem o lucrare în această lume, dar nu dăm pe față destul zel și destulă activitate. Dacă am fi mai zeloși, oamenii ar fi convinși de adevărul soliei noastre… S-ar putea ca noi să îndeplinim toate actele exterioare ale slujirii, și, cu toate acestea, să fim tot pe atât de lipsiți de influența înviorătoare a Duhului Sfânt, după cum munții din Ghilboa erau lipsite de rouă și de ploaie. Toți avem nevoie de o reînviorare spirituală; și avem, de asemenea, nevoie de razele strălucitoare ale Soarelui neprihănirii, care să îmblânzească și să supună inimile noastre… Principiile Bibliei trebuie să fie propovăduite și apoi să fie susținute de o sfântă trăire a lor.” - Testimonies, vol. 6, pag. 417, 418 engl. (cap.: „Biserica și corpul predicatorilor”).

b. Prin ce ilustrare vie prezintă Isus schimbarea drastică pe care dorește să o vadă în noi? Ioan 3:5-7.

 Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu. Ce este născut din carne este carne, şi ce este născut din Duh este duh. Nu te mira că ţi-am zis: „Trebuie să vă naşteţi din nou.”  (Ioan 3:5-7)

„Trebuie să se renunțe la căile cele vechi, la tendințele ereditare și la vechile obiceiuri; pentru că harul nu se moștenește. A fi născut din nou înseamnă a avea noi motive, noi gusturi, noi înclinații. Cei care sunt născuți la o nouă viață prin Duhul Sfânt au devenit părtași de natură divină și în toate obiceiurile și practicile lor ei vor dovedi relația lor cu Isus.” – The Review and Herald, 12 aprilie 1892.

„Cei care își doresc ceva nou să caute acea înnoire a vieții care este urmarea nașterii din nou. Să-și curețe sufletele prin ascultare de adevăr și să acționeze în armonie cu instrucțiunea dată de Hristos învățătorului legii care a întrebat ce trebuie să facă pentru a moșteni viața veșnică:

‚Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta și cu tot cugetul tău; și pe aproapele tău ca pe tine însuți.’ ‚Fă așa și vei avea viața veșnică.’ (Luca 10:27, 28). Toți cei care își vor modela viața în conformitate cu cerințele cuvântului lui Dumnezeu vor moșteni viața veșnică.” – Notebook Leaflets, vol. 2, pag. 164 

Miercuri 18 decembrie
4. Totul vine de la Dumnezeu

a. Ce ar trebui să nu uităm niciodată? 1 Cronici 29:14.

 Căci ce sunt eu şi ce este poporul meu, ca să putem să-Ţi aducem daruri de bunăvoie? Totul vine de la Tine şi din mâna Ta primim ce-Ţi aducem.  (1 Cronici 29:14)

„Fiecare membru al familiei omenești este cu totul în mâinile lui Hristos și tot ce posedăm în această viață – fie că e vorba de darul banilor, al caselor, pământurilor, al puterilor de judecată, al tăriei fizice sau talanților intelectuali – precum și binecuvântările vieții viitoare, ne sunt încredințate ca tezaur al lui Dumnezeu care trebuie cheltuit pentru binele omului. Fiecare dar este imprimat cu crucea și poartă chipul și inscripția lui Isus Hristos. Toate lucrurile vin de la Dumnezeu. De la cele mai mici daruri până la cele mai mari binecuvântări, toate curg prin același Canal unic – un mijloc supraomenesc stropit cu sângele care are o valoare ce nu poate fi estimată căci în Fiul se afla viața lui Dumnezeu…

Nu avem nimic, nu putem oferi nimic valoros în muncă, în credință pe care să nu-l fi primit mai întâi de la Dumnezeu și asupra căruia El să nu-Și poată așeza mâna și să spună: Ele sunt ale mele – daruri, binecuvântări și înzestrări încredințate ție, nu ca să te îmbogățești tu, ci ca să le folosești înțelept pentru binele lumii.” – Faith and Works, pag. 22.

b. Cum ar trebui ca această realitate să ne influențeze atitudinile? Romani 2:1-4; 1 Corinteni 6:9-11.

 Aşadar, omule, oricine ai fi tu, care judeci pe altul, nu te poţi dezvinovăţi; căci prin faptul că judeci pe altul, te osândeşti singur; fiindcă tu, care judeci pe altul, faci aceleaşi lucruri. Ştim, în adevăr, că judecata lui Dumnezeu împotriva celor ce săvârşesc astfel de lucruri este potrivită cu adevărul. Şi crezi tu, omule, care judeci pe cei ce săvârşesc astfel de lucruri, şi pe care le faci şi tu, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu? Sau dispreţuieşti tu bogăţiile bunătăţii, îngăduinţei şi îndelungii Lui răbdări? Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă?  (Romani 2:1-4)

Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiţii, nici hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici defăimătorii, nici hrăpăreţii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. Şi aşa eraţi unii din voi! Dar aţi fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi, aţi fost socotiţi neprihăniţi, în Numele Domnului Isus Hristos şi prin Duhul Dumnezeului nostru.  (1 Corinteni 6:9-11)

„Nu poți avea nici un gând fără Hristos. Nu poți avea nici o înclinație de a veni la El dacă mai întâi El nu a pus în mișcare influențe și nu ți-a impresionat mintea cu Duhul Său…

Atunci să nu spunem niciodată că noi putem să ne pocăim singuri, ca mai apoi Hristos să ne ierte. Nu, deloc. Favoarea lui Dumnezeu este cea care iartă. Favoarea lui Dumnezeu este cea care ne conduce prin puterea Sa la pocăință. De aceea, totul este de la Isus Hristos, totul este de la El, iar tu nu dorești decât să dai înapoi slavă lui Dumnezeu. De ce nu răspunzi mai mult atunci când vă întâlniți? De ce nu ai influența înviorătoare a Duhului lui Dumnezeu atunci când dragostea lui Isus și mântuirea Sa îți sunt prezentate? Aceasta este pentru că nu vezi că Isus este primul, ultimul și cel mai bun, Alfa și Omega, începutul și sfârșitul, chiar Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre.” – Idem., pag. 73.

Joi 19 decembrie
5. Călcând pe urmele învățătorului nostru

a. Explicați ce este crucea în viața noastră zilnică. Efeseni 2:11-18; Matei 16:24, 25.

 De aceea, voi, care altădată eraţi Neamuri din naştere, numiţi netăiaţi împrejur de către aceia care se cheamă tăiaţi împrejur, şi care sunt tăiaţi împrejur în trup de mâna omului: aduceţi-vă aminte că în vremea aceea eraţi fără Hristos, fără drept de cetăţenie în Israel, străini de legămintele făgăduinţei, fără nădejde şi fără Dumnezeu în lume. Dar acum, în Hristos Isus, voi, care odinioară eraţi depărtaţi, aţi fost apropiaţi prin sângele lui Hristos. Căci El este pacea noastră care din doi a făcut unul şi a surpat zidul de la mijloc care-i despărţea, şi, în trupul Lui, a înlăturat vrăjmăşia dintre ei, Legea poruncilor, în orânduirile ei, ca să facă pe cei doi să fie în El însuşi un singur om nou, făcând astfel pace; şi a împăcat pe cei doi cu Dumnezeu într-un singur trup, prin cruce, prin care a nimicit vrăjmăşia. El a venit astfel să aducă vestea bună a păcii vouă, celor ce eraţi departe, şi pace celor ce erau aproape. Căci, prin El, şi unii şi alţii avem intrare la Tatăl, într-un Duh.  (Efeseni 2:11-18)

Atunci Isus a zis ucenicilor Săi: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze. Pentru că oricine va vrea să-şi scape viaţa o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine o va câştiga.  (Matei 16:24-25)

„Nu priviți la o vreme viitoare mai convenabilă când crucea de purtat să fie mai ușoară, când înclinațiile inimii firești să fie supuse printr-un efort mai mic. ‚Astăzi’, spune Spiritul lui Dumnezeu, ‚dacă auziți glasul Său nu vă împietriți inima.’ Astăzi mergeți la lucru, dacă nu, veți întârzia cu o zi.”- The Review and Herald, 2 noiembrie 1886.

b. Nu putem să ne câștigăm mântuirea – ea se obține numai prin meritele lui Hristos. Totuși, ce suntem îndemnați să facem? Filipeni 2:12, 13.

 Astfel, dar, preaiubiţilor, după cum totdeauna aţi fost ascultători, duceţi până la capăt mântuirea voastră, cu frică şi cutremur, nu numai când sunt eu de faţă, ci cu mult mai mult acum, în lipsa mea. Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi şi vă dă, după plăcerea Lui, şi voinţa şi înfăptuirea.  (Filipeni 2:12-13)

„Nu ne-a fost dat nouă, muritorilor slabi și plăpânzi, să aducem la îndeplinire propria noastră mântuire în noi. Hristos este acela care lucrează în voi. Și acesta este privilegiul fiecărui fiu și fiecărei fiice a lui Adam. Dar noi trebuie să lucrăm. Nu trebuie să fim leneși. Suntem așezați în această lume ca să lucrăm. Nu suntem așezați aici ca să ne încrucișăm brațele.” – Astăzi cu Dumnezeu, pag. 72 engl.

„Nu vă puteți bucura de binecuvântarea [lui Dumnezeu] fără să acționați la rândul vostru. Mântuirea este un dar oferit vouă fără plată; cu nici o altă condiție nu-l puteți obține, decât ca pe un dar fără plată. Însă cooperarea din partea voastră este esențială pentru mântuirea voastră… Noi lucrăm zilnic la destinul nostru. Avem de câștigat o coroană a vieții veșnice, și un iad de evitat.” – The Review and Herald, 25 august 1891.

Vineri 20 decembrie
Întrebări recapitulative personale

1. Explicați ce schimbare are loc atunci când Îl primim pe Hristos ca Domn în viața noastră.\
2. Care este cel mai costisitor lucru din lume? De ce?
3. Descrieți roadele adevăratei pocăințe și convertiri.
4. Explicați cât de cuprinzător este adevărul fundamental că Dumnezeu este totul în tot.
5. Ce putem sau nu putem face în privința mântuirii noastre?